La COP30 Belém, în mijlocul discuțiilor despre emisii, combustibili fosili și tranziție energetică, o piesă esențială a puzzle-ului climatic a fost aproape ignorată: solul.
Un nou raport global arată că solurile lumii conțin cu 45% mai mult carbon decât se estimase anterior. Mai mult, raportul sustine și că, la ritmurile actuale de degradare, solul ar putea elibera 4,81 miliarde tone CO₂ pe an — echivalent cu emisiile Statelor Unite.
Concluzia autorilor este clară: fără securitate a solului, nu vom avea securitate climatică, alimentară și hidrologică.
Potrivit raportului Protejează solul, salvează vieți [Secure Soil, Save Life] al Aroura Soil Security Think Tank, IUCN WCEL și campaniei Salvează Solul, stratul superior al solului (până la 1 metru) conține cu 45% mai mult carbon decât estimările anterioare.
Această o corecție majoră schimbă calculele globale privind emisiile, adaptarea și captarea carbonului.
Sub acest prim metru, cercetătorii indică existența unor volume și mai mari de carbon „invizibil” până acum în inventarele climatice.
Problema?
Spre deosebire de atmosferă sau oceane, solul nu are nicio protecție juridică globală.
Nu există un tratat internațional pentru sol. Iar 70% dintre țări nu menționează deloc refacerea solului în propriile Contribuții Naționale Determinate (NDC).
Aceasta în ciuda faptului că solul ar putea livra 27% din reducerea de emisii necesară pentru a menține încălzirea sub 2°C.
Degradarea solului: un risc climatic subestimat
Raportul avertizează că degradarea accelerată a solurilor riscă să devină un „punct de rupere” la nivel climatic.
-
Pământul pierde anual 100 milioane ha de teren productiv.
-
40% din terenurile globale sunt deja degradate.
-
FAO avertizează că, la actualul ritm, degradarea ar putea ajunge la 90% până în 2050.
-
Solurile deteriorate din SUA emit anual echivalentul a 75 milioane de mașini.
În Europa, pierderea a doar 1% din carbonul solului ar genera emisii echivalente cu 1 miliard de mașini.
Iar cel mai grav scenariu:
dacă degradarea continuă, solul ar putea elibera 4,81 miliarde tone CO₂/an — comparabil cu emisiile anuale ale Statelor Unite.
Europa: continentul cu soluri epuizate
Datele citate în raport sunt alarmante:
-
60–70% din solurile Europei sunt deja degradate.
-
Se pierd anual 1 miliard de tone de sol.
-
74% din terenurile agricole suferă dezechilibre severe de nutrienți.
-
Între 2009–2018 s-au pierdut 70 milioane tone de carbon organic doar din solurile agricole ale UE și Marii Britanii.
Aceste pierderi afectează direct:
-
producția alimentară,
-
retenția apei,
-
capacitatea de captare a carbonului,
-
biodiversitatea și calitatea habitatelor.
În timp ce UE tocmai a adoptat Legea privind Monitorizarea Solului, experții avertizează că monitorizarea nu este suficientă fără un cadru juridic clar pentru protecție.
Un apel global: solul trebuie să devină un bun comun protejat prin lege
Pentru prima dată, IUCN a adoptat în 2025 Rezoluția 007, care cere explicit elaborarea unui instrument juridic global pentru securitatea solului. Inițiativa este comparabilă cu UNCLOS pentru oceane sau Acordul de la Paris pentru atmosferă.
Dr. Irene Heuser (IUCN WCEL) subliniază în raport:
„Fără ținte clare privind protecția solului, țările nu îl vor prioritiza în legile lor climatice. Trebuie să schimbăm statutul juridic al solului pentru a-l proteja și a-l lăsa generațiilor viitoare.”
Aroura, Salvează Solul și IUCN cer guvernelor:
-
includerea securității solului în strategiile climatice,
-
crearea de legi dedicate sănătății și protecției solului,
-
finanțarea tranziției către practici regenerative.
Un nou concept: Cadrul de Securitate a Solului
Raportul construiește un model practic în cinci dimensiuni:
1. Capacitate
Potrivit raportului, capacitatea este „potențialul natural al solului”. Aceste caracteristici – cum ar fi conținutul de argilă sau profunzimea – sunt stabile și determină ce poate face solul în mod natural.
2. Stare
Este ceea ce vedem azi: solul degradat de agricultură intensivă, eroziune, chimicale, compactare.
3. Conectivitate
Legătura dintre oameni și sol: educație, conștientizare, înțelegere. Raportul introduce indicatorii KAP (Knowledge – Attitude – Practice).
Lipsa conectivității explică de ce solul lipsește din politici.
4. Capital
Valoarea economică: serviciile ecosistemice ale solului valorează 11 trilioane dolari pe an. Fiecare dolar investit în refacerea solului poate aduce 30 de dolari în beneficii.
5. Legislație (Codification)
Dimensiunea ignorată până acum: fără legi, nu există protecție. Este zona în care raportul propune un tratat global pentru sol.
Acest cadru schimbă perspectiva: solul nu mai este văzut ca un simplu „substrat agricol”, ci ca infrastructură naturală vitală, esențială pentru securitatea alimentară, hidrologică, economică și climatică.
Agricultura regenerativă: soluția-cheie pentru refacerea solului
Agricultura regenerativă este prezentată în raport drept una dintre cele mai eficiente și accesibile soluții pentru revitalizarea solurilor degradate.
Practicile propuse — de la minimizarea lucrărilor solului și folosirea culturilor permanente sau a cover crops-urilor, până la rotația culturilor, diversificarea acestora, integrarea arborilor și a animalelor în sistemele agricole, precum și reducerea fertilizanților chimici — formează un set coerent de metode capabile să refacă structura solului și să-i redea funcțiile esențiale.
Aceste intervenții sporesc conținutul de materie organică, îmbunătățesc agregarea particulelor, măresc capacitatea de retenție a apei și susțin creșterea productivității agricole pe termen lung, reducând în același timp impactul asupra mediului.
De la criză la acțiune: solul ca obiectiv de securitate națională
Raportul argumentează că solul trebuie privit ca infrastructură critică, la același nivel cu energia, apa sau transportul.
Solul nu este doar un suport fizic pentru agricultură, ci un element fundamental pentru funcționarea societăților moderne.
Fără sol sănătos, nu există securitate alimentară, nu există resurse stabile de apă, nu există un mecanism eficient de absorbție a carbonului, nu există stabilitate economică și nu este posibilă o adevărată reziliență climatică.
Degradarea solului afectează direct biodiversitatea, sistemele alimentare și capacitatea statelor de a răspunde la crize climatice sau economice. Motiv pentru care raportul cere ca protecția solului să devină o prioritate strategică la nivel național.
Concluzie
Raportul Aroura – IUCN – Salvează Solul repoziționează solul în centrul discuțiilor globale despre climă, economie și viitorul societăților umane.
Mesajul transmis este unul ferm:
solul poate salva planeta sau o poate destabiliza profund, în funcție de deciziile pe care le luăm acum.
Pentru a evita ca 4,81 miliarde de tone de CO₂ stocate în sol să fie eliberate în atmosferă, autorii cer acțiune politică imediată, instrumente juridice dedicate, transformarea practicilor agricole, implicarea publicului, investiții semnificative în refacerea terenurilor și, în final, crearea unui tratat global pentru protecția și securitatea solului.
Fără aceste măsuri, criza solului riscă să devină un factor declanșator pentru crize climatice, economice și alimentare mult mai grave în anii următori.
