- 27% dintre tinerii români consideră că schimbările climatice ar trebui să fie o prioritate pentru UE, sub media europeană de 33%.
- 41% dintre tinerii români pun economia și locurile de muncă pe primul loc, iar 23% sunt preocupați de creșterea prețurilor și costul vieții.
- Tinerii cu studii superioare (32%) sunt mai preocupați de schimbările climatice decât cei cu studii medii sau inferioare (27%).
- La nivel european, 36% dintre tinerii din orașe mari consideră mediul o prioritate, față de 31% dintre cei din zonele rurale.
- Doar 9% dintre tinerii români cred că pot influența politicile UE, ceea ce sugerează o percepție limitată asupra rolului lor în deciziile europene.
Pentru tinerii din România, schimbările climatice nu sunt o urgență. Doar 27% dintre ei cred că Uniunea Europeană ar trebui să pună această problemă în fruntea agendei, mult sub media europeană de 33%. De ce?
În primul rând, banii și locurile de muncă sunt mult mai importante – 41% dintre tinerii români spun că economia și siguranța financiară trebuie să fie prioritatea numărul unu.
Într-o țară unde salariile mici, costul ridicat al vieții și lipsa oportunităților reale de carieră sunt probleme stringente, nu e de mirare că salvarea planetei trece pe plan secund.
Spre deosebire de tinerii din vestul Europei, unde conștiința ecologică este un subiect important în educație și în discursul public, în România, discuțiile despre climă rămân mai degrabă un „lux” pentru cei care nu sunt nevoiți să se gândească zi de zi la supraviețuirea economică.
Rezultatele Eurobarometrului indică o preocupare mai mare a tinerilor români pentru situația economică și crearea locurilor de muncă, o temă considerată esențială de 41% dintre respondenți.
Această diferență semnificativă de percepție față de alte state europene arată că pentru generația tânără din România, stabilitatea financiară și oportunitățile profesionale sunt mai presante decât tranziția ecologică.
În România, când politicienii nu oferă soluții, tinerii și-au căutat singuri „eroul” – fie el un suveranist obscur sau un partid viral pe TikTok. Cu 65% declarând anul trecut că vor vota diferit față de ciclul electoral anterior, mesajul nu a fost doar unul de revoltă, ci de respingere a unui sistem care nu îi reprezintă.
Europa vede clima ca prioritate, România rămâne sceptică
În medie, la nivel european, 33% dintre tineri consideră schimbările climatice și protecția mediului o prioritate esențială pentru Uniunea Europeană în următorii cinci ani.
Aceasta este a doua cea mai importantă temă pentru tinerii europeni, după creșterea prețurilor și costul vieții (40%) și înaintea situației economice și a creării de locuri de muncă (31%).
În România însă, problema nu este la fel de presantă. Cu 27% dintre tineri plasând această temă pe lista de priorități, țara noastră se află sub media europeană și aproape de nivelurile înregistrate în statele est-europene precum Ungaria (21%), Lituania (23%) și Letonia (23%).
Această lipsă de interes poate reflecta două realități: pe de o parte, tinerii sunt preocupați de probleme imediate, cum ar fi salariile mici și lipsa locurilor de muncă.
Asta pentru că 41% dintre tinerii români consideră economia și crearea de locuri de muncă o prioritate pentru UE, ceea ce arată o preocupare ridicată față de aspectele economice și oportunitățile de angajare.
Apoi 23% dintre tinerii români au indicat creșterea prețurilor și costul vieții ca fiind cea mai mare preocupare, ceea ce confirmă impactul financiar asupra percepțiilor lor.
Pe de altă parte, discuția despre schimbările climatice nu este atât de prezentă în spațiul public românesc, unde subiectele economice și sociale domină agenda politică și mediatică.
Analiza mai arată că Italia (46%), Danemarca (44%) și Franța (40%) sunt țările unde tinerii sunt cei mai preocupați de schimbările climatice.
În aceste state, politicile ecologice sunt deja bine integrate în economie și în viața de zi cu zi, iar conștientizarea impactului schimbărilor climatice este ridicată.
Educația face diferența: cine se preocupă de mediu?
Un factor important care influențează percepția asupra schimbărilor climatice este nivelul de educație. La nivel european, tinerii cu studii superioare sunt mai predispuși să considere schimbările climatice o prioritate (40%), comparativ cu cei care au studii medii sau mai scăzute (30%).
Aceeași tendință se regăsește și în România: cei care au trecut printr-un sistem universitar sunt mai conștienți de problemele climatice, în timp ce tinerii cu un nivel mai redus de educație sunt mai preocupați de aspectele economice.
În România, tendința conform căreia tinerii cu studii superioare sunt mai preocupați de schimbările climatice se confirmă prin datele Eurobarometrului.
Dintre tinerii români care au urmat studii universitare, 32% consideră că mediul și schimbările climatice sunt o prioritate pentru Uniunea Europeană, în timp ce doar 27% dintre cei cu studii medii sau inferioare împărtășesc această opinie.
Această diferență arată că educația joacă un rol semnificativ în conștientizarea problemelor de mediu. În schimb, tinerii cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai preocupați de problemele economice imediate, cum ar fi creșterea costului vieții și accesul la locuri de muncă.
Asta indică o mai redusă integrare a educației ecologice în curricula. În școlile din România, ecologia nu este o prioritate reală, iar puțini tineri ajung să înțeleagă cum le va afecta viața schimbările climatice pe termen lung.
Oraș vs. sat: unde e mai mult interes pentru climă?
Un alt element care influențează percepția despre schimbările climatice este mediul de rezidență. La nivel european, tinerii din orașe mari sunt mai preocupați de mediu (36%), comparativ cu cei care trăiesc în zone rurale (31%).
Această diferență de 5% reflectă un fenomen mai amplu observat și la nivel european: tinerii din orașe sunt mai expuși la problemele de mediu – cum ar fi poluarea aerului, traficul intens și lipsa spațiilor verzi – ceea ce îi determină să acorde o mai mare importanță acestor subiecte.
În schimb, în mediul rural, problemele mai stringente sunt infrastructura deficitară, accesul limitat la servicii și oportunitățile economice reduse.
De asemenea, accesul la educație și la surse de informare de calitate despre schimbările climatice este mai ridicat în orașe. Acest aspect contribuie la formarea unei conștiințe mai clare asupra impactului schimbărilor climatice și a politicilor de mediu.
În contrast, în mediul rural, lipsa acestor resurse poate duce la o mai redusă conștientizare a problematicii climatice.
Tinerii români și UE: încredere scăzută în politicile climatice
Deși Uniunea Europeană promovează politici ambițioase pentru combaterea schimbărilor climatice, doar 15% dintre tinerii europeni consideră că UE sprijină eficient țara lor în această direcție.
În România, acest procent este mai ridicat, dar tot sub nivelul necesar pentru a genera o încredere puternică, ceea ce arată că mulți tineri nu cred că politicile europene au un impact real asupra țării lor.
În România, 20% dintre tineri consideră că Uniunea Europeană sprijină eficient țara în combaterea schimbărilor climatice, un procent peste media europeană de 15%.
Acest rezultat arată că, deși există un scepticism generalizat, tinerii români percep sprijinul UE pentru combaterea schimbărilor climatice într-o lumină mai favorabilă comparativ cu media tinerilor din Uniunea Europeană.
Una dintre principalele explicații pentru această percepție este lipsa unor rezultate vizibile în reducerea poluării și implementarea tranziției energetice. Deși România beneficiază de fonduri europene pentru măsuri de mediu, tinerii nu resimt îmbunătățiri concrete în viața de zi cu zi.
Probleme precum calitatea aerului, defrișările ilegale și lipsa unor alternative durabile pentru energie rămân în continuare nerezolvate la scară largă, ceea ce alimentează neîncrederea în măsurile luate.
O altă cauză importantă este percepția că deciziile UE sunt departe de realitățile cotidiene ale tinerilor români. Într-un context economic dificil, unde preocuparea principală este stabilitatea financiară, doar 9% dintre tinerii români consideră că au oportunități reale de a influența politicile UE.
Această lipsă de reprezentare directă face ca multe dintre inițiativele europene privind schimbările climatice să fie privite ca directive impuse de la Bruxelles, fără legătură cu nevoile specifice ale comunităților locale.
În plus, datele Eurobarometrului arată un contrast interesant în atitudinea generală față de Uniunea Europeană. 79% dintre tinerii români sunt în favoarea apartenenței la UE, dar această susținere nu se reflectă în încrederea în eficiența instituțiilor europene.
42% dintre tinerii din România spun că sunt în favoarea UE și a modului în care aceasta funcționează în prezent, în timp ce 37% sprijină Uniunea Europeană, dar sunt nemulțumiți de felul în care este administrată.
Această diviziune arată că, deși tinerii români susțin valorile europene, ei consideră că politicile UE, inclusiv cele legate de climă, nu sunt implementate într-un mod eficient și adaptat realităților din România.
Așadar, tinerii români nu se simt reprezentați în marile decizii privind mediul, iar măsurile UE sunt percepute ca fiind „prea departe” de nevoile lor reale. Acest sentiment de distanțare afectează atât nivelul de implicare civică, cât și sprijinul pentru inițiativele de mediu, ceea ce sugerează necesitatea unor strategii mai eficiente de comunicare și implementare a politicilor europene în România.
Concluzie: Schimbările climatice? Poate după chirie și facturi
Dacă privim datele acestui sondaj, concluzia este clară: pentru tinerii români, schimbările climatice sunt importante, dar nu chiar atât de importante încât să le ocupe primele locuri în lista de preocupări.
În vreme ce în alte țări europene tinerii ies în stradă să ceară măsuri urgente pentru protecția mediului, în România, majoritatea sunt mai preocupați de prețurile care cresc, joburile care nu apar și politicienii care promit, dar nu livrează.
Și cum să fie altfel? Dacă întrebi un tânăr român ce-l stresează mai tare – încălzirea globală sau încălzirea locuinței pe timp de iarnă – probabil că va alege a doua variantă. Asta nu înseamnă că nu le pasă de mediu, dar între un discurs despre tranziția verde și factura la gaz, e clar ce ajunge mai repede pe masa preocupărilor lor.
Comparând România cu media europeană, vedem că tinerii români sunt ceva mai optimiști decât restul europenilor când vine vorba despre sprijinul UE în combaterea schimbărilor climatice: 20% dintre ei cred că Uniunea face o treabă bună, față de doar 15% la nivel european.
Dar, ironic, optimismul ăsta nu vine din vreo convingere profundă că Bruxelles-ul va salva planeta, ci mai degrabă din faptul că nu se discută suficient despre ce face, de fapt, UE în acest domeniu.
Când a fost ultima dată când ai auzit un politician român explicând clar cum ajută fondurile europene la reducerea poluării? Exact.
Dacă dezinteresul pentru climă este corelat cu preocupările economice, comportamentul electoral al tinerilor români confirmă această tendință. La alegerile prezidențiale din 2024, 31% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au votat pentru Călin Georgescu, un candidat perceput ca alternativă la partidele tradiționale.
Această susținere contrazice tendințele din alte categorii de vârstă, doar 8% dintre alegătorii peste 65 de ani votând pentru el. Mai mult, 23% dintre alegătorii cu studii medii și 20% dintre cei cu studii primare au votat pentru Georgescu, comparativ cu doar 13% dintre cei cu studii superioare.
Tendințele preelectorale au arătat că 16% dintre tineri ar fi votat pentru AUR, 14% pentru USR, 14% pentru PNL și 12% pentru PSD, iar Partidul Oamenilor Tineri (POT) a atras atenția printr-o campanie agresivă pe TikTok și Instagram.
De asemenea, datele sondajului IRES reflectă o generație tânără profund dezamăgită de direcția în care se îndreaptă România și de clasa politică, dar totuși dispusă să își exprime nemulțumirea prin vot, având în vedere că 65% au declarat că vor vota diferit față de ciclul electoral anterior.
Eurobarometrul relevă și o problemă a reprezentării: doar 9% dintre tinerii români simt că pot influența politicile europene. Practic, Uniunea Europeană pare să fie acolo, undeva departe, luând decizii despre care se află prea târziu sau care par greu de aplicat într-o țară unde infrastructura încă se luptă cu gropile din asfalt.
Totuși, să nu-i subestimăm pe tinerii români. Da, sunt mai preocupați de economie și locuri de muncă, dar asta nu înseamnă că nu le pasă de viitor. Poate nu sunt la fel de vocali ca cei din Franța sau Germania când vine vorba de proteste pentru climă, dar nu pentru că nu văd problemele, ci pentru că sunt antrenați să supraviețuiască mai întâi. Să trăiești într-o țară unde schimbările climatice sunt doar o problemă în plus, nu „marea problemă”, te face mai pragmatic.
Așadar, dacă politicienii autohtoni vor dori să-i convingă pe tinerii români că măsurile pentru protejarea mediului chiar contează, ei vor trebui să coboare discursul de la „tranziție verde” la „uite cum îți scade factura dacă susții energia regenerabilă” sau „uite cum aerul mai curat îți poate aduce mai multe locuri de muncă”.
Altfel, ecologia va rămâne pentru mulți doar un concept frumos, dar mai puțin urgent decât realitatea cotidiană.
CITEȘTE ȘI:
Programul de mediu al lui Călin Georgescu: mai multe necunoscute decât soluții
#TineriiȘiUE #Eurobarometru2024 #ViitorulTinerilor #SchimbăriClimatice #GenerațiaViitorului #TineriÎnAcțiune #UEpentruTineri #SondajUE #EducațieȘiMediu #RomâniaVerde
