Legislatia europeana de mediu e ca un ciocan. Ea afecteaza intens deciziile, impunand adevarate poveri procedurale asupra celor care trebuie sa obtina autorizatii. Impactul de mediu si controlul integrat al poluarii sunt instrumente legate strans de structurile administratiei publice. Proceduralizarea actiunilor cu impact asupra mediului implica foarte des structurarea deciziilor in interiorul companiei, incurajandu-i pe oameni sa invete si sa rezolve problemele in cadrul unei reglementari societale, mai reflexive. Raspunsul la aceasta provocare complexa a fost botezat de Bruxelles EMAS.
Text de Raul Cazan
Schema de management de mediu si audit (EMAS), descrisa ca fiind "cea mai pura, mai reflexiva si mai constienta lege de mediu avansata pana acum", se detaseaza de reglementarile de comanda sau control impuse de guvern. Prin schema voluntara EMAS, reglementarea indica o cale, influenteaza deciziile cu impact asupra mediului, si nu le ordona. Reglementarea aduce un sistem nou, unde companiile sau orice tip de organizatie isi iau angajamentul in mod voluntar sa faca management de mediu in interior si sa asigure verificarea acelei gestiuni de catre un organism complet independent.
Poate sa sune a gluma, insa acest proces este menit sa incurajeze reflectia autocritica asupra performantelor de mediu si angajarea activa a organizatiei in a-si cunoaste impactul asupra mediului inconjurator.
Pentru a fi inregistrata sub EMAS, o organizatie trebuie sa conduca o "revizuire ecologica a propriilor activitati, produse si servicii". Este o fraza aproape goala, insa in limbajul dreptului mediului i s-ar spune "extensiva". EMAS nu se adreseaza numai "aspectelor directe de mediu" ale unei organizatii precum transporturi sau emisii. Reglementarea coboara pana la problemele legate de produse ori de performanta de mediu ale contractorilor, subcontractorilor sau partenerilor.
In lumina "referatului", organizatia isi creeaza un sistem de management al mediului, care la randu-i cere crearea unei veritabile politici publice de mediu. O politica definita de conducerea firmei care va pune pe sleau tintele si obiectivele, planificarea si implementarea propriilor, autoimpuse, cerinte de mediu.
Organizatia trebuie sa-si instituie auditul intern "desemnat pentru a pune in practica performanta de mediu". Referatul de mediu, sistemul de management si procedura de audit sunt verificate independent pentru a fi asigurate cerintele Regulamentului Parlamentului si Consiliului European nr. 761/2001 care permite organizatiilor participarea voluntara la schema de management de mediu si audit.
Organizatia trebuie sa produca in final o "declaratie de mediu" care este concentrata pe rezultatele atinse in contra obiectivelor si tintelor impuse, dar si in continuarea imbunatatirii performantei de mediu. Declaratia de mediu este, la randu-i, validata independent si se face disponibila sferei publice.
Chiar daca tinta EMAS o reprezinta, in fapt, evaluarea si imbunatatirea continua a performantelor de mediu in randul companiilor, un alt obiectiv, subsecvent, este informarea publicului sau a celor interesati.
Notiunea de ameliorare a impactului asupra mediului injecteaza substanta in EMAS, la fel ca si o larga doza de dinamism si educare. Este totusi controversata; cere judecati legate de prioritatile de mediu si schimburi care nu pot fi facute doar pe baze tehnice; pana la urma avem de-a face cu organizatii de business care urmaresc profitul…
In cel de-al doilea obiectiv, EMAS isi transpune obligatia de informare a publicului dincolo de indatoririle impuse catre autoritatile publice, catre sectorul privat.
Transparenta este elementul crucial pentru a face sa functioneze potentialul unor scheme private precum EMAS. Mai pragmatic, influenta unor terti se vrea un impuls care sa incurajeze un comportament benefic pentru mediul inconjurator.
Prima trasatura a EMAS in forma sa initiala, pusa pe hartie in iunie 1993 prin Reglementarea Consiliului 1836/93 care a creat schema de management de mediu si audit, era ca regulamentele se refereau strict la siturile industriale. O concentrare pe domeniul industrial a adus EMAS la nivelul zero, acolo unde are loc poluarea, si care permite firmelor sa-si experimenteze politicile interne de mediu chiar pe locul unde "se face murdarie".
Focalizarea reglementarii doar pe siturile industriale era totusi destul de stramta, si ignora impactul mai larg, al modului in care un intreg business este gestionat. Pe scurt, prima reglementare EMAS a fost focalizata doar pe impactul direct asupra mediului. In ziua de azi, "organizatia", adica o firma in intregul ei, se poate inregistra sub EMAS.
Schema se aplica acum "oricarei organizatii dedicate imbunatatirii intregii performante de mediu". Spre exemplu, EMAS poate sa includa institutii financiare ale caror operatiuni pot avea un impact serios asupra mediului in cadrul economiei nationale. Mai mult, schema include si sectoarele public si voluntar, care raspund mai usor acestei "reglementari reflexive" pentru simplul motiv ca performanta lor de mediu nu trebuie sa fie in concurenta cu scopul de a avea profit.
Participarea in ameliorarea mediului este relativ redusa in randul micilor intreprinderi, iar EMAS este schema optima pentru IMM-uri. Totodata, micile businessuri nu sunt bine acoperite de reglementari stricte de
comanda si control, dar au mari disparitati intre aspiratiile ecologice si performanta de mediu. Este foarte posibil ca o tehnica de reglementare mai soft sa fie mai folositoare, recunosc unanim juristii de specialitate.
Promovarea schemei EMAS poate include asistenta tehnica, sustinere financiara si luarea in considerare a modului cum pot fi afectate politicile de achizitii.
Participarea la EMAS este incurajata de multe masuri. Insusi Regulamentul sugereaza ca participantii vor gasi in schema trei elemente de valoare adaugata: control mult mai facil, economisire a costurilor si imbunatatirea imaginii publice. Daca, la prmele doua elemente, ecologistii ar putea stramba din nas, al treilea este cel mai putin controversat. Participarea la schema EMAS poate fi folosita pentru a semnaliza dedicare si aplecare catre problemele mediului inconjurator, dar si fata de public si clienti. Ea poate genera si presiuni din partea unor clienti puternici sau recomandari din partea unor institutii financiare.
Comisia Europeana le recomanda statelor membre sa evite duplicarea eforturilor autoritatilor si al firmelor. O inspectie de mediu mai relaxata sau monitorizarea firmelor inregistrate sub EMAS va trece pas cu pas sub controlul "verificatorilor de mediu" privati pe baza unui contract. Sistemul este asemanator unei anarhii liberale, in care statul nu reprezinta decat o agentie. Totusi, verificatorii sunt acreditati in interiorul unui sistem national care trebuie sa garanteze independenta si neutralitatea.
Daca EMAS va functiona eficient ca un subsistem de control inca nu se poate sti.
In literatura de specialitate, scenariile, bune sau rele, sau ipotezele cele mai variate, chiar si trasnite, isi fac loc. Cu toate acestea, schema presupune cel putin un control minimal asupra calitatii politicilor interne de mediu din cadrul firmelor sau asupra proceselor tehnologice din interiorul acelorasi actori economici.
In legislatia romaneasca, EMAS este transpus de o serie de ordine ale ministrului mediului (si gospodaririi apelor, la acea vreme):
– Ordin nr. 50 din 14 ianuarie 2004 privind Stabilirea procedurii de organizare si coordonare a schemelor de mangement de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste scheme.
– Ordin nr. 444 din 8 mai 2006 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 50/2004 privind stabilirea Procedurii de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste scheme.
– Ordin nr. 1313 din 4 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 50/2004 privind stabilirea procedurii de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste scheme, cu modificarile si completarile ulterioare.
– Ordin nr. 611 din 13 iunie 2006 pentru aprobarea componentei nominale a Comitetului Consultativ EMAS, modificat prin Ordin nr. 1178/2006.
– Ordin nr. 790 din 4 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului Consultativ EMAS si a Biroului EMAS.
– Ordin nr. 946 din 11 septembrie 2006 pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei de acreditare a verificatorilor de mediu.
– Ordin nr. 1018 din 26 septembrie 2006 pentru aprobarea procedurii de inregistrare a organizatiilor la schema de management de mediu si audit (EMAS)
– Ordin nr. 1201 din 7 noiembrie 2006 privind Regulamentul de organizare si functionare al Comisiei pentru acreditarea persoanelor fizice si juridice ca verificatori de mediu.
