La sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul a dat o Ordonanță de Urgență prin care elimină custozii din ariile naturale protejate. Astfel, 62 de ONG-uri trebuie să cedeze administrarea a 127 de arii naturale protejate, în timp ce 300 de arii nu aveau administrator deloc. Vocile din organizații critică dur decizia, acuzând că înlătură entitățile care au vegheat asupra respectării legilor. „Custozii țin România fără vile în parcurile naționale, fără piscine în mijlocul zonelor de cuibărit ale pelicanilor din Delta Dunării”.
În acest moment, în România există în total 985 de arii naturale, dintre care mai puțin de jumătate sunt administrate (peste 300 nu au administrator). Privind situația celor din urmă, ele sunt administrate după cum urmează: Regia Naţională a Pădurilor Romsilva administrează 85 parcuri naţionale, parcuri naturale şi situri Natura 2000; 62 organizaţii neguvernamentale – 127 arii naturale protejate; consilii judeţene – 16 arii naturale protejate; Agenţii pentru Protecţia Mediului – 15 arii naturale protejate; Asocaţii de vanătoare şi pescuit – 18 arii naturale protejate; Societăţi comerciale – 17 arii naturale protejate; Ocoale silvice private şi proprietari de pădure privaţi – 16 arii naturale protejate; Primării şi organizaţii de dezvoltare regională – 9 arii naturale protejate; Institute de cercetare, muzee şi universităţi – 14 arii naturale protejate.
Ariile protejate sunt date în administrare sau în custodie, în urma unor licitații organizate de Ministerul Mediului, pe baza unor contracte încheiate pe o perioadă de 10 ani. Prin aceste contracte administratorul sau custodele se obligă să administreze în numele statului român valorile patrimoniului natural pentru care s-a înfiinţat aria naturală protejată contractată, obligându-se să asigure toate resursele necesare acestei activităţi.
La sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care a scos din legislația de mediu noțiunea de „custode al ariilor naturale protejate”. Ariile vor urma să fie administrate numai de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
Pentru a justifica modificarea, Guvernul a transmis, printre altele: „În prezent, ariile naturale protejate care nu necesită structuri de administrare sunt atribuite în custodie unor entități (ONG-uri, societăți comerciale, instituții de învățământ – cercetare, etc.), conform Ordinului nr. 1447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate. Astfel, ariile naturale protejate sunt gestionate în mod neunitar de către aceștia, apărând astfel proiecte blocate, avize eliberate cu întârziere, avize neconforme cu legislația în vigoare, interpretări excesive și neunitare ale legislației. Luând în considerare că majoritatea termenelor de realizare a proiectelor de infrastructură sunt blocate din cauza amânării sau prelungirii nejustificate a emiterii avizului de către custozii actuali, inclusiv a neemiterii avizului în cadrul procesului de obținere al actului de reglementare, de comunicare și cooperare cu custozii actuali, a lipsei de obligativitate de transmiterea a informațiilor privind situația din teren, justifică modificarea legislativă în sensul preluării atribuțiilor custozilor de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate”.
Poziția ONG-urilor față de eliminarea custozilor
Federația Coaliția Natura 2000: „Un filtru birocratic care făcea diferența între proiectele prietenoase cu mediul și cele distructive”
Federația Coaliția Natura 2000 și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu decizia Guvernului României de a înlătura rangerii, biologii, ecologii și silvicultorii din managementul ariilor naturale protejate.
„Într-o democrație matură, această decizie ar fi produs bucurie, arătând că statul dorește să își asume protecția naturii. În România zilelor noastre însă, această decizie trădează cenzurarea sau/și înlăturarea experților independenți care au supravegheat timp de 18 ani pentru ca natura să nu fie distrusă. Adevărul este că organizațiile non-profit și non-politice de mediu au adus în atenția presei și publicului larg cazuri precum Roșia Montană, Râul Alb sau Defileul Jiului’, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al Federației.
Reprezentanții au afirmat că, numai în ultimii 5 ani, Coaliția Natura 2000 România a documentat peste 50 de cazuri de încălcare a legislației ariilor protejate, în care funcționari din structurile statului au facilitat avizarea proiectelor cu impact.
„Odată cu preluarea ariilor protejate de la ONG-uri, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate va monopoliza și «avizul custodelui», un filtru birocratic care făcea diferența între proiectele prietenoase cu mediul și cele distructive. Acest aviz va fi eliberat dintr-un birou lipsit de expertiză în biodiversitate existând riscul de a fi redactat după considerente politice și nu de mediu. Astfel, Guvernul scoate de la masa discuțiilor administratorii independenți, care veghează ca dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică în ansamblu în țara noastră să se facă asigurând în același timp condiții de viață de calitate pentru oameni”, au mai transmis aceștia într-un comunicat.
Federația reunește 20 de ONG-uri active în domeniul ariilor naturale protejate, protecției biodiversității, dar și a patromoniului cultural.
Fundația pentru Parteneriat: (OUG) enunță ca scop principal înlăturarea acelor entități neguvernamentale care au vegheat asupra respectării legilor
Laszlo Potozky a explicat, pentru Green Report, poziția Fundația pentru Parteneriat, a cărui director este. Potrivit acestuia, OUG 75/2018 este inoportună și profund greșită.
„Elimină efectiv din eforturile de conservare a naturii zeci de ONG-uri (custozi de arii protejate), care sunt de fapt singurele entități care au făcut ceva concret pentru aceste arii protejate și pentru biodiversitate în ultimele două decenii (asta însemnând fonduri și multă muncă bazată pe dăruire și profesionalism). Trebuie menționat că statul n-a alocat niciodată fonduri și n-a depus nici un fel de efort pentru aceste arii protejate.
Motivarea acestei ordonanțe este una profund tendențioasă, și pe lângă faptul că nu justifică deloc «urgența», de fapt enunță ca scop principal înlăturarea acelor entități neguvernamentale cărora într-adevăr le pasă și care au vegheat asupra respectării legilor în ariile pe care le-au avut în custodie. În mod normal, într-o țară care se preocupă de protejarea patrimoniului natural, motivarea sau ideea de bază de la care se pornește când vine vorba de elaborarea unei astfel de ordonanțe ar trebui să fie acela de a crește calitatea managementului în ariile protejate pentru îmbunătățirea stării de conservare a acestora, și nu acela de a înlesni avizarea diverselor inițiative distructive de mediu.
Chiar și în cazul în care se vor înființa structurile județene ale ANANP, acestea nu vor putea suplini experiența, expertiza și eforturile depuse de ONG-urile care au fost custozi până acum, și nici nu vor putea colabora cu comunitățile la modul și la intensitatea la care au făcut-o aceștia.
Preconizăm că ariile protejate preluate prin ordonanță vor suferi și din punct de vedere al alocărilor financiare. Mai mult ca sigur, fondurile ce se vor aloca pentru aceste arii protejate (dacă vor exista), vor fi mult mai mici față de cele obținute prin intermediul unor finanțări și sponsorizări de către custozi de până acum”.
Octavian Alexandru Berceanu, consilier CGMB: Custozii țin România fără vile în parcurile naționale, fără piscine în mijlocul zonelor de cuibărit ale pelicanilor din Delta Dunării
O opinie care a generat multe reacții este cea a lui Octavian Alexandru Berceanu, consilier la Consiliul General al Municipiului București și activist de mediu:
„În fundamentarea OUG-ului, Guvernul României, mai prost ca niciodată, spune explicit de ce șterge pe jos cu munca custozilor ariilor naturale protejate. Custozii țin România fără vile în parcurile naționale, fără piscine în mijlocul zonelor de cuibărit ale pelicanilor din Delta Dunării, fără pârtii de schi în pădurile virgine sau împiedică construirea autostrăzii intre Sfinx si Babele. Azi, noua președintă ANANP, doamna Adi Croitoru, a reușit să ne trimită în lada de gunoi a civilizației europene.
PSD a desființat custodiile ong-urilor de mediu asupra ariilor naturale protejate pentru că acestea se opuneau dezvoltării dezastruoase. Faptul că, custozii ariilor protejate neafiliați politic își făceau treaba și nu dădeau avize pozitive proiectelor distructive pentru mediu a enervat maxim baronii PSD”.
Postarea acestuia de pe Facebook a fost distribuită de 281 de ori.
WWF-România: Măsuri legislative generalizate, cu riscuri majore pentru viitorul naturii în România
WWF-România atrage atenția că ANANP nu dispune de mijloace financiare și nici de infrastructură pentru a avea în administrare nici măcar ariile protejate care nu au un administrator sau un custode.
„WWF-România face apel pentru revenirea la sistemul de management care include custodiile și remedierea problemelor legate de anumite custodii prin măsurile punctuale disponibile contractual și nu prin măsuri legislative generalizate, cu riscuri majore pentru viitorul naturii în România.
Înainte de a prelua atribuțiile și responsabilitățile tuturor custozilor, ANANP trebuie să demonstreze că deține capacitatea tehnică și financiară cel puțin pentru administrarea tuturor acelor arii naturale protejate cărora momentan le lipsesc structurile de administrare.
În condițiile în care este de notorietate faptul că ANANP nu are capacitate nici pentru această situație, decizia eliminării tuturor custozilor independenți din structurile de administrare nu poate fi interpretată decât ca un act irațional și un atac direct la valorile democratice care ar trebui să stea la baza oricăror decizii politice, cu potențiale prejudicii economice, sociale și de mediu complet ignorate la momentul deciziei luate de Guvern”, transmit cei de la WWF-România.
Asociația Parcul Natural Văcărești: ANANP nu are resurse, nu are specialişti, nu are experienţă
Asociația Parcul Natural Văcărești, prin vocea președintelui său, Florin Stoican, critică dur decizia Guvernului.
„După aproape 20 ani în care statul nu a făcut nimic, acum, subit, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată fără niciun fel de consultare şi dezbatere, se elimină noţiunea de custodie, deci toţi custozii sunt eliminaţi cu tot ce au făcut şi au în derulare, responsabilitatea fiind preluată de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). În plus, ONG-urile nu mai au dreptul nici să se implice în administrarea ariilor naturale protejate.
Aceasta în condiţiile în care la ora actuală aproape 60% dintre ariile naturale protejate nu au niciun fel de administrare. De acestea nu s-a ocupat şi nu se ocupă nimeni, în schimb sunt alungaţi cei care până acum şi-au asumat responsabilitatea să o facă.
Mulţi dintre custozii actuali au experinţă, specialişti şi competenţe specifice ariilor protejate de care au grijă, au realizat şi au în derulare numeroase proiecte. În schimb, ANANP nu are resurse, nu are specialişti, nu are experienţă”.
Printre altele, Asociația Parcul Natural Văcărești sugerează preluarea de către ANANP a celor 367 arii naturale protejate “orfane”, care nu au un custode la ora actuală, crearea şi aplicarea unor criterii obiective de evaluare a performanţei de management a administratorilor şi custozilor care au la ora actuală 42 arii protejate în administrare şi respectiv, 264 în custodie și rezilierea contractelor administratorilor şi custozilor care nu îndeplinesc criteriile de performanţă şi/sau sunt în conflict de interese şi preluarea acestor arii naturale protejate de către ANANP.
„Singurul efect direct asupra noastră, ca ONG, este că nu vom mai putea aplica pentru un nou contract de administrare a parcului când actualul expiră sau este reziliat, deoarece ONG-urile nu mai sunt eligibile pentru a administra parcuri, rămânînd eligibile numai regiile naționale, societățile naționale, structuri descentralizate ale administrației publice locale, instituții de cercetare, învățământ și muzee”, a explicat Florin Stoican, pentru Green Report.
Societatea Ornitologică Română: Riscăm să ne trezim cu zone în care nici măcar nu se mai cere avizul custodelui și se intervine brutal în natură
Societatea Ornitologică Română (SOR) are custodii din 2004, iar acum este custodele a 17 arii naturale protejate. Printre ele se află Lacul Techirghiol, Larga Jijia (Delta Moldovei) și Dumbrăvița-Delta din Carpați.
Reprezentanții SOR au reamintit că ANANP a fost construită de guvernul tehnocrat, la cererea societății civile, pentru a gestiona arii naturale protejate. La modul ideal, spun aceștia, statul ar fi trebuit să-și asume, prin această structură, administrarea ariilor naturale protejate, iar ANANP să controleze și să dea direcția, să impună strategii coerente. În plus, protejarea naturii să fie asumată de statul roman și prin alocarea de resurse financiare de la bugetul de stat.
„Soluția ideală era ca statul român, prin ANANP, să preia măcar câteva din ariile naturale protejate care nu au acum custozi, sunt peste 360 de asemenea zone. Să vadă cum decurge procesul de custodie, să «își facă mâna» și să capete experiența necesară, apoi să se ia o decizie referitor la toate ariile naturale protejate. La ora actuală, ANANP nu are nici personalul, nici structurile prin care să facă acest lucru. Riscul foarte mare este ca în acest proces de tranziție a ariilor naturale protejate de la un custode la ANANP să existe oameni care să profite de vidul de putere. Riscăm să ne trezim cu zone în care nici măcar nu se mai cere avizul custodelui și se intervine brutal în natură. ANANP nu este pregătit încă să facă administrarea acestor incidente”, mai transmit cei de la SOR.
Ținând cont că în această perioadă se negociază sumele alocate de Comisia Europeană pentru natură, pentru exercițiul financiar 2021-2027, reprezentanții SOR vor să discute, alături de alți custozi, cu autoritățile, despre viitoarea Hotărâre de Guvern care va implementa această ordonanță.
