Green Report, în parteneriat cu Kaufland România, Lidl România și Covalact de țară, anunță o nouă conferință din seria reper EAT SMART: „Educație împotriva risipei alimentare”. Evenimentul va fi transmis live pe pagina de facebook Green Report și site-ul www.green-report.ro, miercuri, 7 octombrie, de la ora 10:00.
Aurel Simion, Secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Valer Hancaș, Corporate Affairs & Communication Director Kaufland Romania & Moldova, Cristina Hanganu, Director comunicare & CSR Lidl România, Dorin Cojocaru, Președinte Asociația Patronală Română din Industria Laptelui și Cami Gui, coordonator Fod Waste Combat. Evenimentul este moderat de Raluca Fișer, Președinte Asociația Green Revolution.
Dacă până în urmă cu câteva luni, legislația inconsitentă și inconsecventă era provocarea majoră a societății românești în problema reducerii risipei alimentare, acum, odată cu eliminarea blocajelor legislative rămâne partea de conștientizare a fenomenului. Aparent, la nivelul populației, cunoștințele legate de risipa alimentară sunt foarte limitate în ciuda unui număr apreciabil de campanii de informare și educare desfășurate de sectorul ONG sau marele retail.
Efortul acestora nu este suficient dacă nu este dublat de acțiuni similare de partea autoritatilor statului, fie că sunt ele centrale sau locale.
Gospodăriile, principala sursă de risipă
În România se aruncă peste 10% din mâncarea cumpărată. Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor, realizat de Ministerul Mediului, arată că gospodăriile generează mai multe deşeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianţii şi hotelurile la un loc, gospodăriile fiind responsabile de circa 1,7 milioane de tone deşeuri alimentare, iar sectoarele menţionate, de puţin peste 1 milion de tone.
Din punct de vedere al cantităţii aruncate, săptămânal, o gospodărie de trei membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă şi 2 kilograme, se arată într-un studiu al Ministerului Agriculturii.
Educație bună, venituri peste medie, risipă pe măsură
Cei care au cele mai mari câştiguri fac și cea mai mare risipă, iar cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare.
Potrivit aceluiași document, cei care risipesc hrană mai mult de 10% se aprovizionează preponderent din supermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum magazine mici, piaţa agroalimentară sau de la ţară.
Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, proporția fiind, în medie, de 11,9%. Documentul mai arată că absolvenţii de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%.
Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creşterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 de lei, iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei”, conform Ministerului Agriculturii.
Portretul robot al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară în România ar arăta un tânăr sub 35 de ani, care locuieşte la oraş, are studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.
