Atunci când se discută despre risipă alimentară în România, prima tendință este aceea de a blama sectorul de retail, deși majoritatea alimentelor risipite se află la consumatori, consideră Raul Pop, a declarat, joi, secretarul de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prezent joi în cadrul dezbaterilor conferinței EAT SMART.
Prima tendință pe care am remarcat-o a fost că discuția este foarte concentrată pe risipa alimentară sau pe risipa de alimente din lanțul de retail. Nu e rău, dar nu e suficient. În România, nu știu sigur cifrele, dar îmi aduc aminte ca ordin de mărime că undeva la 60% din risipa alimentară de întâmplă la domiciliu, nu în retail. Aceasta este o altfel de problemă. Este o problemă dacă vreți de educație, este desigur și o problemă vizavi de ce se oferă și vizavi de ce se cumpără versus nevoile reale de a cumpăra. Risipa alimentară nu se rezolvă în momentul în care donezi alimente aproape expirate, ca să nu vorbesc de faptul că ceea ce înseamnă aproape expirat este în sine o discuție separată și foarte vastă. Nu pot să am o tonă de salam, să o descarc în curtea unei școli sau unui ONG și să spun: gata, mi-am rezolvat problema cu risipa alimentară”, a spus Raul Pop.
Potrivit acestuia , orice produs are foarte multe necesități din punct de vedere al sănătății publice.
Chiar dacă acel produs a fost dat mai departe la un ONG sau la o școală, ori la o biserică, acesta are în continuare foarte multe necesități din punct de vedere al sănătății publice și trebuie să ne asigurăm că acel aliment este în continuare viabil și nu va genera o problemă omului către care îl donez. Are o problemă de natura logisticii de stocare și de transport pentru că trebuie să stea în continuare la frig. Are o problemă a controlului de calitate de toate felurile”, a explicat oficialul MMAP.
În opinia acestuia, toate aceste probleme generează costuri, iar aceste costuri nu pot fi ignorate.
Un alt trend pe care l-am constatat în această discuție a fost: ok, îl donăm, iar cel care îl primește nu are voie să facă niciun fel de venituri din ele. Foarte bine, să nu facă venituri, dar cineva trebuie să acopere costurile atunci pentru că altfel risc să donez o tonă de salam pe care o pun într-un cort, la 30 de grade Celsius, în ideea că poate va fi distribuit foarte repede la 1.000 de familii din jur, ceea ce nu este întotdeauna posibil pentru că nu avem întotdeauna o tonă de salam în fiecare săptămână ca să putem programa chestia asta”, a subliniat Raul Pop.
Acesta a ținut să sublinieze că în România nu există o potrivire perfectă a nevoii alimentare cu cea a alimentelor care se risipesc.
Citește și:
EAT SMART – Raul Pop: ”Prevenirea risipei alimentarea înseamnă prevenirea deșeurilor”
