Dragos Dehelean este Managing Partner la Selenis, agentie de consultanta in comunicare, specializata in folosirea mediului online. De asemenea, coordoneaza primul portal romanesc dedicat responsabilitatii sociale a companiilor, care este o sursa importanta de stiri, studii de caz si know-how pentru profesionistii implicati in domeniul CSR. Dragos Dehelean considera ca implicarea in societate a companiilor, care trebuie sa fie responsabile fata de societate, constituie o modalitate de a impaca economia de piata cu nevoia de solidaritate sociala.
Ce loc ocupa Romania in randul tarilor europene din punctul de vedere al CSR?
Desi e greu de facut un top, putem spune, din pacate, ca Romania este codasa in activitatile de reponsabilitate sociala corporativa (CSR), in randurile tarilor UE. Dar orice stat este interesat sa ajute companiile sa fie mai responsabile, la fel si Romania. Luand in calcul toate dimensiunile responsabilitatii sociale corporative, statul are, de exemplu, interesul sa reduca poluarea, sa aiba mai mult spatiu verde ori sa acopere alte nevoi ale comunitatii.
La ce nivel se face acum CSR in Romania?
Din pacate, in ultimii trei ani, pe fondul crizei economice, am vazut multe companii care au taiat complet bugetele pentru CSR sau le-au redus dramatic. In acelasi timp, am vazut companii care au ajuns la un nivel destul de sofisticat in privinta abordarii strategice a acestui domeniu. Una dintre tendinte, cel putin in privinta implicarii in comunitate, a fost sa vedem companii care si-au dezvoltat platforme online speciale pentru a-si comunica initiativele.
De exemplu, URBB-Tuborg cu „Umbrela Verde”, Petrom cu „Tara lui Andrei”, Rompetrol cu „Impreuna pentru fiecare” sau Raiffeisen cu „Raiffeisen Comunitati” etc. Astfel de platforme au fost bine primite de public, in special de tineri, si au devenit un canal viu de dialog cu stakeholderii, dar si de popularizare a temei „responsabilitatii companiilor”.
In rest, pe site-ul ResponsabilitateSociala.ro pot fi gasite o multime de studii de caz, care pot vorbi despre cum este inteles CSR-ul in Romania, iar aici ma refer, in primul rand, la cea mai vizibila parte a sa, implicarea in comunitate.
Pe ansamblu, as spune ca suntem inca la inceput de drum in domeniul responsabilitatii sociale, dar ne putem lauda si cu inovatii precum tendinta de care am vorbit mai sus.
De cand au inceput companiile romanesti sa faca CSR?
Preocuparea pentru filantropie a existat dintotdeauna la companiile private, fie dupa 1989, fie inainte de regimul comunist. In schimb, despre CSR, in sensul de politica a unei companii, a inceput sa se vorbeasca incepand cu 2004-2005. Atunci am descoperit ca filantropia sau sponsorizarile reprezinta, de fapt, „implicare in comunitate” si am inceput sa dam si alte nume acestei dimensiuni: „corporate citizenship”, „corporate philantropy”, „corporate social marketing”, „community affairs”, „community development” etc.
Numarul companiilor europene care subscriu principiilor CSR este in crestere insa exista si companii carora le lipseste o strategie in acest domeniu. In cate state europene exista, la nivel national, politici publice de responsabilitate sociala corporativa?
In Danemarca, raportarea impactului de mediu si social este obligatorie prin lege, pentru companiile care depasesc o anumita dimensiune. La fel, Franta, Suedia sau Marea Britanie au politici publice legate de CSR. Anul vii-tor insa ne asteptam la adoptarea unei Directive a Uniunii Europene, care va obliga toate statele membre sa aiba strategii clare si coerente in privinta incurajarii domeniului CSR. Europa, ca zona, este lider in privinta responsabilitatii companiilor, insa decidentii europeni simt nevoia ca aceasta tendinta sa evolueze cu o viteza si mai mare.
Uniunea Europeana intentioneaza sa abordeze, mai indeaproape, chestiunea practicilor comerciale mincinoase ale companiilor, in raport cu efectele pe care activitatile si produsele acestora le au asupra mediului inconjurator. Ce presupun aceste practici mincinoase?
In anumite state exista legi sau macar organisme independente care condamna aceste practici, care pot fi reclame mincinoase sau chiar si adevarul spus pe jumatate. De exemplu, in martie 2008, Advertising Standards Authority (ASA), din Marea Britanie, a cerut unei cunoscute companii europene producatoare de masini sa retraga o reclama, spunand ca beneficiile de mediu ale modelului care era promovat erau exagerate.
Era vorba de o reclama care arata frunze verzi iesind din teava de esapament a masinii, care, chiar daca avea un consum mai mic, functiona, totusi, pe combustibil clasic, asa ca nu avea cum sa nu polueze.
Exista diferente intre CSR si mecenat?
Responsabilitatea sociala corporativa este un concept mult mai larg decat mecenatul (daca ne referim prin „mecenat” la companii, si nu la indivizi). Mecenatul apartine uneia dintre cele sapte dimensiuni ale responsabilitatii sociale corporative, si anume implicarea in comunitate, asa cum sunt descrise aceste dimensiuni in recent publicatul ISO26000.
Va reprezinta domeniul CSR? Cum?
Lucrez in acest domeniu de granita intre sectorul neguvernamental si cel corporativ din 2000. Tot timpul am crezut ca implicarea in societate a companiilor este o modalitate de a impaca economia de piata cu nevoia de solidaritate sociala.
De asemenea, cred ca, intr-o societate democratica, oricine detine o forma de putere trebuie sa fie raspunzator/responsabil fata de cei care i-o ofera. Or, companiile detin in lumea in care traim o forma importanta de putere – puterea economica.
Iar aceasta putere le este data de societatile in care opereaza, pentru ca in aceste societati isi gasesc si clientii, si resursele materiale sau umane care le ajuta sa faca profit. In consecinta, companiile trebuie sa fie responsabile fata de societate.
Interviu de Mihaela Pavnutescu
