Deși peste 7,3 miliarde de tone de materii reciclate au intrat în economii, rata globală de circularitate a scăzut la 6,9%. Un nou raport arată potențialul uriaș de reciclare ignorat, în special în construcții și industrie.
Cantitatea de materii reciclate intrată în economiile globale a depăşit 7,3 miliarde de tone în 2025.
Totuși, raportat la un consum total anual de 106 miliarde de tone, indicele global de circularitate a scăzut la doar 6,9%, arată raportul „Circularity Gap 2025”, realizat de Circle Economy Foundation și Deloitte.
Studiul avertizează că o cantitate semnificativă de materii neregenerabile ajunge la groapa de gunoi.
Printre acestea se numără deșeuri industriale grele, bunuri de larg consum cu durată redusă, vehicule scoase din uz și materiale de construcție.
Indicele global de circularitate, care arată proporția materiilor refolosite din totalul utilizat, a scăzut de la 9,1% în 2018, la 7,2% în 2023, apoi la 6,9% în 2025.
Doar construcțiile contribuie major cu materii reciclate
Aceste fluxuri reprezintă 18,1% din totalul materiilor folosite global.
„În scenariul în care cele cu potenţial de reutilizare ar fi reciclate şi reintroduse în producţie, indicele global de circularitate ar putea creşte până la 25%, chiar şi fără a reduce consumul total de materii”, susţin autorii raportului.
Sectorul construcțiilor rămâne principalul furnizor de materii secundare: 49,6% din totalul global.
„Totuşi, potenţialul este încă slab exploatat, dat fiind că, în prezent, numai 22% din deşeurile din construcţii sau demolări ajung să fie reciclate, iar, odată transformate în materie secundară, cele mai multe sunt folosite sub formă de agregate cu valoare mică de întrebuinţare”, notează cercetarea.
Asta înseamnă că materialele nu sunt folosite pentru aceleași tipuri de produse, ci sunt „degradate” într-un ciclu economic inferior, fenomen cunoscut drept downcycling.
Deșeurile industriale sunt mai bine valorificate decât cele menajere
Deșeurile industriale, inclusiv nămoluri, chimicale și ambalaje, contribuie cu 44% din materiile reciclate.
Rata de reciclare este de 41%.
În schimb, deșeurile menajere au o contribuție modestă, de doar 3,8%.
Deșeurile speciale, cum sunt cele medicale, periculoase sau electronice, adaugă încă 2,6%.
Consumul de materii continuă să crească accelerat
Activitățile de extracție s-au triplat în ultimii 50 de ani.
În 2025, s-a atins pragul de 100 de miliarde de tone extrase anual.
„În lipsa unor măsuri de contracarare a acestei tendinţe, până în 2060 este de aşteptat o creştere cu încă 60%”, avertizează autorii raportului.
Impactul nu este doar ecologic. Dezechilibrele sociale și economice sunt adâncite de modul inegal în care sunt utilizate resursele.
Inechitate globală în amprenta materială
Țările dezvoltate au o amprentă materială medie de 24 tone pe cap de locuitor pe an.
Aceasta este de șase ori mai mare decât în țările cu venituri mici.
„În schimb, statele prospere găzduiesc mai puţin de o cincime din populaţia globală”, mai precizează raportul.
„De exemplu, doar Uniunea Europeană şi SUA consumă jumătate din materiile la nivel global, deşi, împreună, găzduiesc doar 10% din populaţia lumii.”
Situația în România și în Uniunea Europeană
În Uniunea Europeană, rata de utilizare a materiilor reciclate a atins 11,8% în 2023, potrivit celor mai recente date Eurostat.
Acest indicator reflectă proporția materialelor reintroduse în economie, din totalul consumului anual.
Față de 2022, creșterea este modestă, de doar 0,3 puncte procentuale, dar indică o evoluție lentă în direcția unei economii mai circulare.
Cele mai mari contribuții la acest procent vin din reciclarea metalelor (24,7%), a materialelor de construcții precum betonul și cărămida (13,6%) și din valorificarea biomasei – lemn, deșeuri agricole, resturi vegetale (10,1%).
La polul opus, materialele de origine fosilă, cum sunt masele plastice sau bitumul, sunt refolosite în proporție de doar 3,4%.
România se află la coada clasamentului european, cu o rată de circularitate materială de doar 1,3% în 2023 – de aproape nouă ori mai mică decât media UE.
Cu alte cuvinte, din toate materiile consumate anual, fie că vorbim de resurse pentru construcții, metal, plastic sau lemn, doar o fracțiune infimă ajunge să fie refolosită.
Diferența majoră vine din lipsa unor infrastructuri naționale de colectare, sortare și procesare a materiilor secundare.
De exemplu, deși România generează anual aproximativ 3 milioane de tone de deșeuri din beton, asfalt sau cărămidă, mai puțin de 50% din acestea sunt reciclate, conform Agenției Europene de Mediu.
Iar pentru biomasa provenită din agricultură sau silvicultură, reutilizarea materială este marginală, mare parte fiind arsă pentru energie.
Aceste date confirmă că, în lipsa unor politici coerente și a investițiilor în economia circulară, România continuă să rămână într-un model liniar, bazat pe extracție, consum și eliminare.
Măsuri recomandate pentru guverne și industrie
Raportul propune mai multe direcții de acțiune:
- stabilirea unor obiective globale pentru reducerea consumului de materii;
- crearea unei Agenții Internaționale pentru Materiale, similară AIE pentru energie;
- politici pentru produse durabile, reparabile, interzicerea obsolescenței planificate;
- investiții în infrastructuri de colectare, centre de reparații și huburi circulare;
- indicatori de performanță (KPI) și raportare publică periodică.
De asemenea, se recomandă ca sectorul privat să dezvolte lanțuri valorice circulare, care reduc risipa și cresc reziliența economică.
Fără schimbări, consumul va depăși limitele planetare
Fără intervenții clare, economia globală va continua să crească pe baza extracției accelerate, cu impact direct asupra biodiversității, climei și stabilității sociale.
„O circularitate de 25% este posibilă chiar fără reducerea consumului total, dacă resursele cu potențial de reutilizare ar fi reintroduse în economie”, arată raportul.
Până atunci, reciclarea rămâne o soluție parțială, în timp ce sistemul linear domină în continuare producția și consumul global.
