Analiza primelor 100 de companii din România ierarhizate în funcție de cifra de afaceri (N100) evidențiază o creștere a numărului companiilor ce raportează informații privind sustenabilitatea sau ESG, potrivit KPMG în România. Pentru elaborarea studiului KPMG din acest an, au fost luate în considerare rapoartele publicate în perioada 2020-2022. Din totalul companiilor care au publicat informații non-financiare în această perioadă, 47 au raportat datele locale în cadrul raportului emis de compania mamă sau a grupului din care fac parte, 21 de companii au realizat și publicat rapoarte locale și doar 6 firme cu capital românesc privat sau de stat au publicat informații consistente privind aspecte ESG sau de sustenabilitate.
Potrivit datelor KPMG, companiile care raportează au o preferință evidentă pentru comunicarea informațiilor ESG prin intermediul unui raport separat în detrimentul includerii acestor date în rapoartele lor financiare anuale. Astfel, doar 12 companii din N100 au comunicat la nivel național aspecte de sustenabilitate și ESG în raportul anual disponibil.
De asemenea, se constată un interes tot mai mare pentru folosirea unor standarde de raportare recunoscute. 25 din cele 27 rapoarte locale analizate au menționat utilizarea Standardului Inițiativei Globale de Raportare (GRI) în procesul de elaborare a rapoartelor, mai mult decât o dublare a rezultalelor din studiul anterior.
Verificarea datelor raportate de către o terță parte este o practică aflată încă în stadiu incipient, analiza din acest an evidențiind doar 8 rapoarte pentru care a fost emisă o opinie de către un verificator independent. În majoritatea cazurilor, opinia este de asigurare limitată și se referă la un set restrâns de indicatori.
Totodată, preocupările referitoare la schimbările climatice au un caracter pronunțat și la nivel local, 18 companii dintre cele ce publică un raport local având stabilite ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, doar 4 dintre companiile incluse în analiză raportează la nivel local riscurile asociate schimbărilor climatice conform recomandărilor TCFD, iar conectarea remuneraței membrilor consiliilor de administrație de atingerea unor indicatori de performanță de sustenabilitate a fost identificată la nivelul a doar 3 organizații ce raportează local.
”Ne aflăm într-un punct de inflexiune în ceea ce privește efectele în lanț provocate de schimbările climatice. Astfel, este nevoie acută de acțiuni coordonate și cooperare la nivelul tuturor palierelor societății. Din perspectiva rezultatelor acestui studiu, dincolo de progresul aparent înregistrat la nivel local, se evidențiază un decalaj semnificativ al stadiului și maturității nivelului de raportare comparativ cu media regională. Astfel, este momentul pentru companii să analizeze mai profund în ce măsură afacerea lor poate fi rezilientă pe termen lung și care este impactul real pe care îl au la nivelul lanțului valoric. Cerințele mai stricte de raportare și solicitarea de date privind performanța ESG de către diverse grupuri de părți interesate sunt un factor important. Însă, pentru o schimbare reală, companiile trebuie să fie pregătite pentru un proces transformațional care să rezulte într-o definire mai clară și o aliniere mai bună a obiectivelor de afaceri cu cele de sustenabilitate. Raportarea trebuie văzută ca un instrument de monitorizare și comunicare a progresului ca urmare a implementării unei strategii coerente de sustenabilitate, și nu un scop în sine. Astfel, în funcție de nivelul de maturitate curent în ceea ce privește gestionarea aspectelor ESG, tranziția va avea un alt ritm. Iar organizațiile ce vor avea cât mai rapid o imagine cuprinzătoare a interdependențelor și ramificațiilor dintre procesele de afaceri și aspectele ESG vor putea capitaliza noi oportunități. Ca să dau un ton pozitiv, închei prin a spune ca este o cursă contra cronometru pe care nu o putem evita, însă partea bună este că la linia de final putem avea o organizație pregătită pentru viitor”, a declarat Ovidiu Popescu, Director Energie, Sustenabilitate și Schimbări Climatice al KPMG în România.
”Este de așteptat ca în următorii ani să vedem o evoluție pozitivă a tendințelor la nivel european evidențiate de Studiul KPMG pentru că ne apropiem tot mai mult de momentul adoptării Directivei privind raportarea de sustenabilitate corporativă (CSRD). Consider că este definitoriu să avem o schimbare de optică în sensul de a percepe cum poate fi folosit tot contextul CSRD ca și cadru de orientare pentru incorporarea oportunităților și riscurilor ESG în strategia corporativă și în procesul de raportare, și nu ca un simplu instrument de conformare. Companiile ce intră sub incidența acestei Directive și nu numai ar trebui să își canalizeze tot mai mult eforturile pe analiza de dublă materialitate deoarece acesta este un pilon central și punctul de pornire pentru identificarea aspectelor relevante la nivelul fiecărei organizații și a cărei valoare nu ar trebui subevaluată. În plus, un alt element ce nu ar trebui neglijat este acela al valorii și credibilității pe care o poate aduce verificarea independentă a datelor raportate. Dacă ne gândim că finalmente un raport de sustenabilitate sau ESG este elaborat și publicat pentru a oferi mai multă transparență, iar publicul țintă devine tot mai pregătit să analizeze cu un ochi critic o astfel de publicație, este cu atât mai important ca informația comunicată să fie relevantă, ancorată în contextul sustenabilității la nivel global și local, dar, mai ales, comparabilă”, a spus Aurelia Pătulea, Manager, Energie, Sustenabilitate și Schimbări Climatice, KPMG în România.
