Doar 4% dintre români fac colectare separată pentru deșeurile electrice

Doar 4% dintre români au declarat că fac colectare separată pentru deșeurile electrice, potrivit studiului „Atitudini și obiceiuri referitoare la deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE)” efectuat pentru ECOTIC de către GBD Research. Însă, potrivit aceluiaș studiu 87,5% din repondenți știu că se pot da deșeuri elecrice spre reciclare.

La întrebarea “De ce considerați că deșeurile electrice ar trebui reciclate?”, cele mai multe mențiuni se referă la refolosirea materialelor (38%), motive ecologice de protecție a mediului împotriva efectelor toxice provocate de componentele acestora (36%) și pentru a fi reparate și date în folosință (15%) – mențiuni spontane.

Doar 36% din repondenți susțin că au predat efectiv deșeurile electrice către entități autorizate.

Dintre acestea au fost menționate punctele de predare în diferite zone din oraș (30.6%), la magazine, la achiziția unui echipament nou (26%) și firmele specializate (13%).  Din păcate, 6% menționează că au predat DEEE persoanelor care  trec periodic în zone rezidențiale și ridică deșeuri de fier vechi.

Deșeurile de echipamente cele mai des predate sunt televizoare (49%), frigidere (33%) și mașini de spălat (28%). Peste 10% au predat și radio-casetofoane, calculatoare personale, aspiratoare și fiare de călcat. Becurile economice și telefoanele mobile au fost menționate în același procent, de 5%.

În procentajul de 64% (nepredate către entități autorizate), regăsim din nou colectorii stradali de fier vechi (27%), păstrarea acestora în locuință (26%) și înmânarea către rude și prieteni (34%).

Întrebați ce aparatură electronică nefuncțională sau înlocuită au în casă, cei mai mulți au răspuns că au telefoane mobile sau tablete (39%), televizoare și monitoare (30%), radio-casetofoane (17%), calculatoare/laptopuri (16%), aspiratoare (15%), imprimante (13%), mașini de spălat (12%), frigidere (12%), scule electrice (11%) și becuri economice (10%).33% din repondenți susțin că nu dețin astfel de deșeuri.

În zonele urbane avem 7 kilograme de DEEE-uri pe cap de locuitor

Pornind de la aceste răpunsuri, aplicând greutățile medii pe aparate preluate din baza de date a organizației ECOTIC aferente ultimilor 18 luni, putem estima că volumul de deșeuri electrice prezent în gospodăriile urbane, care au cel puțin un membru între 18-65 ani, este de 7,1kg/locuitor.

Motivele păstrării acestora în gospodariei sunt: ca rezervă pentru piese sau cu intenția de a le repara (25%), nu sunt cunoscute existența facilităților de debarasare în proximitate (12%), nu stiu ce să facă cu ele sau nu știu că se reciclează (11%), lipsa timpului (9%) și valoarea sentimentală (3%).

Populația cunoaște în mare parte (59%) că poate preda DEEE la punctele de colectare amenajate de autoritățile locale, însă doar 27% declară că ar cunoaște existența acestora.

Sondajul este un preambul necesar al campaniei de conștientizare Caravana ECOTIC LIFE+, care identifică atitudinea și obiceiurile românilor în legătură cu  DEEE și care reprezintă punctul de plecare al acestei campanii naționale care va debuta în toamna acestui an”, spune președintele ECOTIC, Valentin Negoiță.

România, ca membră a Uniunii Europene trebuie să colecteze în vederea reciclării 4 kg DEEE/locuitor/an,  însă rezultatele înregistrate nu au depașit 1.5kg/locuitor. Până în 2021 trebuie să ajungem la performanța de colectare a 60% din cantitatea de echipamente noi pusă anual pe piața din România. Putem integra acest aspect în faptul că până în 2020, 50% din deșeurile generate de populație trebuie să se regăsească în fluxuri de reciclare.

“Caravana ECOTIC Life+” constă într-o expoziție itinerantă la nivel național care va evidenția miza colectării și reciclării DEEE și va încerca să schimbe comportamentul cetățenilor în aceasta direcție. Caravana ECOTIC va ajunge la 150 de școli și în 30 de locuri publice, începând din octombrie 2014 până în iunie 2016.

Colectarea datelor pentru studiul ECOTIC s-a efectuat telefonic, prin metoda CATI, în perioada 10-31 august 2014. Eșantionul a fost de 1000 de persoane din mediul urban, cu vârste între 15 și 65 ani. Marja de eroare este de 3.1% la un nivel de încredere a datelor de 95%.