Dispozitivele speciale de marcat în silvicultură: ce sunt, cum vor fi folosite și ce schimbă în mod real

Ciocanul silvic clasic de marcat arbori va fi supus unor teste moderne: Ministerul Mediului a pus în consultare publică proiectul de Ordin de ministru care aprobă „Regulamentul privind forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori”.

Actul normativ deschide calea pentru introducerea unor zone-pilot în care ciocanul tradițional va fi completat sau înlocuit temporar cu sisteme alternative, inovative.

Scopul declarat al întroducerii acestor noi instrumente este de a reduce tăierile ilegale, de a îmbunătăți controlul și de a diminua birocrația. Totodată, ordinul este un act subsecvent noului Cod silvic și face parte dintr-un pachet mai larg de reformă a modului în care este administrat fondul forestier național.

Ce sunt, în mod concret, dispozitivele speciale de marcat

Conform regulamentului pus în consultare, dispozitivele speciale de marcat sunt instrumente cu regim juridic special, asimilate mărcilor și sigiliilor, utilizate exclusiv de personal silvic împuternicit. Ele servesc la:

  • marcarea arborilor destinați recoltării;
  • delimitarea parchetelor de exploatare;
  • marcarea cioatelor arborilor tăiați ilegal;
  • identificarea arborilor sau a locurilor de unde lemnul a fost extras fără drept.

Sistemul actual se bazează în principal pe ciocanul silvic, care imprimă o amprentă specifică (un indicativ) pe arbore sau pe cioată, folosind vopsea.

Regulamentul menține această logică de bază, dar o detaliază și o întărește prin reguli stricte privind forma, confecționarea, evidența, păstrarea și utilizarea dispozitivelor.

Sunt prevăzute mai multe tipuri de amprente – circulare, pătrate, pentagonale și triunghiulare – fiecare cu un scop clar și cu utilizatori strict definiți (ocoale silvice sau Garda Forestieră).

Fiecare dispozitiv are caracter de unicat, fiind înregistrat într-un registru electronic național al amprentelor și la notar, ceea ce îl transformă, cel puțin din punct de vedere legal, într-un instrument individualizat și controlabil.

De ce se schimbă sistemul: problema reală a ciocanului de marcat

Una dintre cele mai sensibile probleme recunoscute explicit de proiectul de ordin și de declarațiile oficiale este faptul că ciocanul silvic poate fi falsificat sau utilizat abuziv. În practică, amprenta aplicată pe arbore:

  • este greu de descifrat;
  • poate fi imitată relativ ușor prin confecționarea unor ciocane falsificate;
  • poate fi aplicată fără respectarea condițiilor legale, în afara unei delegații valabile.

Acest lucru a permis, în numeroase cazuri, tăierea arborilor fără drept, dar cu aparența unei marcări legale. Noul regulament recunoaște implicit această vulnerabilitate și încearcă să o limiteze printr-un control mult mai strict al dispozitivelor și, mai ales, prin posibilitatea de a renunța la căutarea exclusivă a amprentei ciocanului în zonele-pilot.

Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a subliniat clar acest aspect: nu ar mai trebui să existe situații în care un ciocan falsificat să permită tăieri ilegale, iar noile echipamente sunt gândite ca un sprijin real în combaterea acestui fenomen.

Zonele-pilot: cum vor funcționa și ce presupun

Elementul de noutate major adus de ordin este instituirea zonelor-pilot, unde ocoalele silvice pot testa sisteme alternative de marcare a arborilor de extras.

Aceste zone nu sunt stabilite arbitrar, ci trebuie să îndeplinească o serie de condiții stricte.

Ocolul silvic interesat trebuie să depună la garda forestieră un memoriu tehnic, care să includă:

  • delimitarea clară a zonei, cu limite naturale și fișier digital de tip shapefile;
  • lista unităților amenajistice și a proprietarilor;
  • coordonatele tuturor punctelor de ieșire auto;
  • dovada monitorizării video permanente a tuturor ieșirilor, cu stocarea imaginilor minimum 3 luni;
  • descrierea sistemului alternativ de marcare și a metodei de evaluare a volumului de lemn.

Abia după avizarea acestui memoriu, zona-pilot devine operațională. Practic, în aceste suprafețe nu se va mai căuta amprenta clasică a ciocanului, ceea ce înseamnă o schimbare majoră de paradigmă în controlul silvic.

Avantajele introducerii dispozitivelor și sistemelor alternative

Pe baza informațiilor din regulament și a declarațiilor oficiale, pot fi identificate mai multe avantaje clare.

  1. Reducerea tăierilor ilegale
    Identificarea exactă, individuală, a fiecărui arbore marcat prin metode alternative reduce posibilitatea ca un arbore să fie tăiat fără drept și „acoperit” ulterior printr-o amprentă falsă. În plus, monitorizarea video a ieșirilor auto creează un filtru suplimentar de control.
  2. Sprijin pentru organele de anchetă
    Marcajele alternative și evidențele digitale pot sprijini anchetele în cazul producerii unor prejudicii, prin corelarea arborilor extrași cu datele din teren și cu imaginile video.
  3. Control permanent și trasabilitate
    Prevederea privind supravegherea 24/24 a punctelor de ieșire din zonele-pilot introduce un control continuu, care lipsește în mare parte din sistemul clasic.
  4. Reducerea birocrației silvice
    Renunțarea la verificarea exclusivă a amprentei ciocanului și simplificarea utilizării acestuia pentru Garda Forestieră sunt menționate explicit ca obiective. Sistemul actual este descris chiar în document ca fiind „împovărător” și, uneori, ineficient.
  5. Mai bună administrare pe termen lung a pădurilor
    Regulamentul introduce și conceptul de arbori de viitor, care vor fi identificați și gestionați ca element central al gospodăririi pădurii pentru următoarele decenii, în special în zonele-pilot. Lipsa acestor arbori la reprimirea partizii este considerată prejudiciu, ceea ce întărește responsabilitatea tuturor actorilor implicați.

Dezavantaje și limite, așa cum reies din document

Deși direcția este una de modernizare, regulamentul nu elimină complet vechiul sistem și nici nu promite o soluție instantanee.

  1. Aplicare limitată, cel puțin inițial
    Zonele-pilot sunt voluntare și presupun inițiativa ocoalelor silvice. Prin urmare, efectele reale vor fi vizibile doar acolo unde există capacitate administrativă și interes pentru testare.
  2. Cerințe administrative ridicate pentru zonele-pilot
    Documentația cerută este complexă, iar monitorizarea video permanentă implică resurse logistice și financiare, chiar dacă aceste aspecte nu sunt detaliate în ordin.
  3. Coexistența a două sisteme
    Regulamentul menține în uz dispozitivele vechi, dacă nu sunt deteriorate, ceea ce înseamnă că, o perioadă, vor coexista metode clasice și alternative, cu riscul de confuzie sau aplicare neunitară.

Se mai pot falsifica ciocanele de marcat?

Potrivit ordinului sunt introduse măsuri suplimentare de securitate tocmai pentru a evita folosirea abuzivă a noilor instrumente:

  • elemente de securitate suplimentare pentru fișetele în care sunt păstrate ciocanele;
  • acces controlat, inclusiv prin cod PIN sau elemente biometrice;
  • evidență strictă, electronică și notarială, a fiecărui dispozitiv.

Totuși, tocmai existența zonelor-pilot și a sistemelor alternative arată că legiuitorul nu mai consideră ciocanul silvic un instrument suficient, de unul singur, pentru a garanta legalitatea exploatărilor.

Inventarierea fondului forestier: devine mai facilă?

În zonele-pilot, răspunsul este afirmativ, cel puțin la nivel de principiu.

Eliminarea dependenței exclusive de amprenta ciocanului, corelată cu delimitări digitale, monitorizare video și evidențe clare ale arborilor de extras și ale arborilor de viitor, poate face inventarierea mai coerentă și mai ușor de verificat.

Documentul subliniază explicit că identificarea individuală a arborilor marcați este un câștig major pentru control și administrare.

Regulamentul privind dispozitivele speciale de marcat nu este doar o actualizare tehnică, ci o schimbare de abordare.

El recunoaște limitele sistemului clasic bazat pe ciocanul silvic, introduce un cadru legal pentru testarea unor metode moderne și mută accentul de pe simpla amprentă pe control integrat, trasabilitate și responsabilitate.

Efectele reale vor depinde de modul în care zonele-pilot vor fi implementate, dar, din perspectiva textului pus în consultare, direcția este clară: mai mult control, mai puțină birocrație și o luptă mai eficientă împotriva tăierilor ilegale.

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri