Protejarea mediului trebuie să devină o prioritate națională și o definiție a patriotismului în secolul XXI, a declarat Diana Buzoianu, propunerea pentru funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul audierilor desfășurate în comisiile parlamentare reunite de specialitate. Buzoianu a primit aviz favorabil pentru ocuparea funcției.
„Protejarea mediului este o urgență a generației noastre, nu este un moft. (…) Ministerul Mediului este un minister care va trebui să facă, din punctul meu de vedere, din protecția mediului, o definiție a patriotismului de secol XXI. Înseamnă să-ți pese dacă românii respiră un aer curat, dacă beau o apă curată, dacă pădurile în care noi ne-am plimbat când eram copiii sunt acolo și pentru generațiile viitoare, și pentru nepoții noștri”, a afirmat Buzoianu, care a subliniat că problemele de mediu sunt, de fapt, probleme de sănătate publică.
Aceasta a relatat cazuri concrete observate în vizitele de pe teren, unde nivelurile ridicate de poluare au afectat viața oamenilor: „Sunt oameni care ne-au spus în față că ei vor avea mai puțin de trăit pentru că s-au născut într-o comunitate afectată de poluare.”
Reforme, digitalizare și absorbția PNRR
În timpul audierilor, Diana Buzoianu a vorbit despre promovarea turismului ecologic, reforma Romsilva și importanța absorbției fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Ministerul Mediului va trebui să fie un minister care să înțeleagă că protecția naturii nu este opreliște în calea economică (…). Îmi doresc să aducem bani prin promovarea turismului ecologic, să aducem bani prin faptul că acele comori pe care le avem vor fi protejate.”
Buzoianu a precizat că digitalizarea și transparența vor deveni priorități, în special în cadrul Gărzii de Mediu și Gărzii Forestiere, unde sunt în curs de implementare programe finanțate prin PNRR. Ea a subliniat că un obiectiv esențial al mandatului va fi absorbția completă a granturilor disponibile.
„Vreau să facem din programele prevăzute în PNRR o realitate (…). Trebuie să ne aliniem la standardele OCDE.”
Legislație de mediu și proiecte strategice
Diana Buzoianu a menționat și urgența adoptării a peste 20 de acte normative secundare necesare pentru implementarea noului Cod silvic, precum și dezvoltarea unor proiecte strategice precum Centura Verde din jurul orașelor și Strategia națională pentru ariile naturale protejate.
„Centurile verzi vor fi plămâni în comunități. (…) Vorbim și de Strategia națională pentru gospodărirea apelor sau de Legea ariilor naturale protejate, care trebuie prioritizată.”
Comasări instituționale și reorganizare administrativă
Un alt capitol important al declarațiilor a vizat reorganizarea instituțională, inclusiv finalizarea fuziunii dintre Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) și structurile pentru Arii Protejate.
„Avem de operaționalizat și de finalizat comasarea ANPM cu Ariile Protejate, o fuziune care a fost făcută pe hârtie, dar care trebuie să fie finalizată inclusiv faptic. În perioada următoare voi veni cu un plan de reorganizare și comasare pe mai multe zone de control”, a afirmat Buzoianu.
Aceasta a mai arătat că există autorități cu o structură administrativă supradimensionată și cu personal insuficient pe teren. Intenția este de a direcționa fondurile disponibile către zonele de activitate cu impact real și de a impulsiona reforma în instituții cheie precum Romsilva.
Întrebată dacă va fi „ministrul ONG-urilor”, Diana Buzoianu a răspuns că va fi „ministrul românilor”, subliniind echilibrul necesar între dialogul cu societatea civilă și responsabilitatea față de cetățeni.
În ceea ce privește programele de împădurire, aceasta a declarat că ele trebuie continuate pentru a se accesa fondurile disponibile prin PNRR, cu accent pe perdele forestiere și liziere. Totodată, a menționat necesitatea unor măsuri de prevenție în conflictul dintre oameni și urși, care trebuie gestionat cu ajutorul planurilor de management bazate pe date științifice și expertiză.
„La Ministerul Mediului trebuie să găsim soluții pentru a proteja această biodiversitate (…), cu un plan de management corect, făcut cu experți, pe date, științific și aplicat.”
