Densitatea pădurilor amazoniene face dificilă supravegherea acestora, concepută pentru a opri defrişări ilegale din Brazilia, însă monitorizarea devine mai uşoară atunci când este realizată cu ajutorul sateliţilor.
De 30 de ani, cercetătorii brazilieni se sprijină pe imaginile obţinute de sateliţii care se învârt pe orbită în jurul Terrei şi care sunt transmise la Institutul Naţional de Cercetări Spaţiale (INPE) din Brazilia pentru a supraveghea defrişările de păduri, expansiunea agriculturii şi utilizarea terenurilor.
Cu toate acestea, sediile folosite de INPE sunt departe de Amazonia, fiind situate în oraşul Sao Jose de Campos, în sud-estul Braziliei, nu departe de Sao Paulo. Însă miile de imagini din satelit trimise observatorilor le oferă acestora o idee exactă despre ceea ce se petrece în fiecare zi în pădure.
„Este singurul proiect din lume care realizează o monitorizare cu o astfel de amploare. Întreaga Uniune Europeană ar putea să încapă în Amazonia, lăsând o mică bucată în afară. Supravegherea înseamnă, deci, că trebuie să deţii tehnologie de vârf în domeniul teledetecţiei”, a declarat coordonatorul programului, Claudio Almeida.
Program de supraveghere s-a înfiinţat în timpul dictaturii militare (1964-1985). Liderii de atunci au comandat un studiu din satelit asupra pădurii, pentru a monitoriza expansiunea sa spre interiorul ţării.
Apoi, la presiunea tot mai mare a apărătorilor mediului înconjurător, guvernul democratic ales a decis începând din 1988 să îl utilizeze pentru a monitoriza în continuu pierderile de păduri.
Iniţial, cincizeci de specialişti în supraveghere lucrau pe baza unor hărţi uriaşe tipărite, ce arătau pe hârtie transparentă zone brune în mijlocul unei întinderi de culoare verde. În epocă, era nevoie de doi ani pentru a realiza un studiu complet despre defrişările realizate într-un an.
Astăzi, echipa primeşte în fiecare zi imagini de mică rezoluţie şi poate, încă din ziua următoare, să alerteze Poliţia în legătură cu activităţile suspecte.
„Acest lucru permite o mai mare rapiditate pentru a efectua controale”, a explicat Claudio Almeida.
Datorită monitorizării din satelit, nu de puţine ori se întâmplă ca autorităţile să îi aresteze pe răufăcători în flagrant delict.
În noiembrie, INPE a tras un semnal de alarmă, informând că defrişările din Amazonia au atins în 2017 cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, ocupând o suprafaţă de 7.900 de kilometri pătraţi – echivalentul unui milion de terenuri de fotbal.
„E îngrijorător, suntem mult peste obiectivul fixat”, a declarat Claudio Almeida, reamintind că Guvernul brazilian s-a angajat să reducă despăduririle la 3.500 de kilometri pătraţi pe an până în 2020.
Pentru a-şi întări capacităţile de supraveghere, INPE doreşte să îşi lanseze propriul satelit, Amazonia-1, dezvoltat în întregime de Brazilia. La centrul de studii spaţiale, inginerii muncesc din greu în jurul celor doi sateliţi aflaţi în etapa de construcţie.
Unul dintre ei este Amazonia-1, separat de o cortină neagră de „verişorul” lui, mai mare, CBERS-4A, construit în colaborare cu cercetători chinezi.
CBERS-4, al cărui cost este estimat la 300 de milioane de dolari, este în prezent în etapa de testare în laboratorul INPE, înainte de lansarea sa prevăzută pentru anul viitor.
Cu un buget mai modest, de 77 de milioane de dolari, Amazonia-1 va trebui să fie lansat în 2020.
„Este foarte important pentru Brazilia să stăpânească această tehnologie”, a subliniat Claudio Almeida.
Însă supravegherea despăduririlor este un lucru, iar oprirea acestui fenomen este un altul.
Ministerul Mediului se confruntă cu o lipsă acută de personal şi de resurse, în contextul în care instituţia încearcă să intervină împotriva activităţilor ilegale.
În plus, au apărut şi alţi factori care ar putea zădărnici aceste planuri. Preşedintele ales al Braziliei, Jair Bolsonaro, reprezentant al extremei drepte, care îşi va prelua în mod oficial atribuţiunile pe 1 ianuarie, a anunţat că ar putea să relaxeze controalele de mediu în favoarea expansiunii agricole.
