Zăcămintele de aur și cupru de peste 35 de miliarde de euro de la Rovina sunt prezentate drept un proiect strategic pentru Uniunea Europeană, deși în România exploatarea este blocată. Licența de mediu pentru extragerea aurului a fost anulată în instanță. Dar metalul prețios de peste 27 de miliarde de euro ar putea fi extras odată cu proiectul de cupru cu susținerea Comisiei Europene.
Cuprul, metal esențial pentru tranziția energetică și inclus pe lista materiilor prime strategice ale Uniunii Europene (UE), ar putea deveni cheia relansării proiectului minier de la Rovina.
Cuprul de 7 miliarde de euro
Localitatea se află în comuna Bucureșci, județul Hunedoara, la limita cu județul Alba. Localitatea are, în acte, în jur de 1.000 de locuitori, potrivit ultimului recensământ. Comuna este alcătuită din cinci sate, iar unul dintre acestea se numește tot Rovina.
Rezervele de minereu sunt mari.
„Zăcământul de la Rovina, a fost declarat de către Comisia Europeană ca fiind de interes european. Sunt 4,6 milioane de tone de minereu, din care 635.000 de tone de cupru, a doua resursă de cupru la nivelul Uniunii Europene ”,
ne explică președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor.
Cotația tonei de cupru era de peste 13.000 de dolari (peste 11.000 de euro). Așadar, cele 635.000 de tone de cupru din subsolul de la Rovina ar valora, la zi, suma de 7 miliarde de euro.
Cuprul poate fi folosit pentru extragerea aurului
Cuprul este folosit tot mai mult în industria care susține Inteligența Artificială și a dispozitivelor mobile.
Așadar, nevoia Uniunii Europene de aceast material poate duce și la redeschiderea proiectului de exploatare a aurului din subsol.
Asta pentru că în subsol, în și între minereul de cupru se găsește și cel aurifer.
Minereul de aur și de cupru se găsește unul lângă altul la Rovina, așa cum reiese din primele solicitări de autorizație de exploatare depuse de Samax România pentru a exploata aurul. Autorizații aprobate de ANMR încă din 2015.
Însă exploatarea minereului aurifer a fost blocată în 2024, după ce judecătorii de la Curtea de Apel din Cluj-Napoca au anulat autorizațiile de mediu obținute de Samax de la autoritățile române. Decizia a fost una definitivă.
Până atunci, Samax considera că la Rovina sunt 7 milioane de uncii de aur care pot fi extrase din subsol.
„Valea de la Rovina are aproape șapte milioane de uncii de aur și aproape un miliard și jumătate de livre de cupru”, preciza într-un comunicat din urmă cu șapte ani, Scott Moore, CEO al Euro Sun Mining.
O uncie (unitatea de măsură luată în calcul la cotațiile din SUA și nu numai și care are aproximativ 31 de grame) de aur a ajuns să valoreze acum, în ianuarie 2026, și peste 4.600 de dolari (3.940 de euro).
Rezultă că aurul de la Rovina valorează 27,5 miliarde de lei, de aproape 4 ori mai mult decât cuprul.
Rovina este pe lista Comisiei Europene: proiect strategic pentru cuprul din subteran
Dar până să ajungem din nou la metalul prețios din subsolul localității hunedorene Rovina, să revenim la cupru, devenit în ultimii ani un metal considerar „rar”.
În martie 2025, Rovina a intrat în discuția europeană despre materii prime critice
prin faptul că a fost inclusă / menționată în contextul selecției de proiecte strategice la nivel UE (în logica Critical Raw Materials Act – CRMA).
Proiectul ar putea beneficia de o finanțare de 300 de milioane de euro.
Decizia Comisiei Europene pentru a trece exploatarea de la Rovina pe lista posibilelor investiții vine în contextul în care investiția nu are niciun acord de mediu valabil în acest sens.
„Faptul că proiectul este pe lista Comisiei Europene nu înseamnă automat că proiectul primește bani europeni direct, garantat”, precizează chiar reprezentanții Comisiei Europene în prezentarea liniei de finanțare.
Înseamnă, mai degrabă, că intră într-o categorie politică / reglementară favorizată: prioritate strategică, posibil „fast-track” pentru autorizări și un cadru mai prietenos pentru atragerea finanțării (inclusiv private, bancare, instrumente europene sau naționale).
În plus, în 2025 au existat și demersuri ale ONG-urilor, printre care Declic și Mining Watching, de a contesta această desemnare strategică.
Cine deține exploatarea și drepturile de exploatare
Proiectul este asociat cu Euro Sun Mining (listată la Toronto), iar operațiunile din România sunt derulate prin subsidiara Samax România.
Samax este prezentată ca subsidiară a Euro Sun și titular / beneficiar al proiectului în România.
Dincolo de avizele de mediu, componenta-cheie este licența minieră (dreptul de a exploata).
Licența pentru proiect a fost aprobată / ratificată la nivel guvernamental în anii anteriori (în 2018). Iar procesul de ratificare / semnături ministeriale este prezentat ca etapă formală în comunicările companiei.
Situația din prezent
În acest moment, deși proiectul ar putea fi finanțat cu 300 de milioane de euro de către Comisia Europeană, investiția nu are niciun acord de mediu valabil, așa cum reiese din informațiile obținute de Green-Report.
Reprezentanții din România ai Euro Sun Mining ne-au declarat la finalul anului trecut că specialiștii companiei au finalizat raportul tehnic de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIA).
Urma ca managementul firmei să depună până în primăvară autorizațiile de mediu și de exploatare la agențiile din subordinea Ministerului Mediului și la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).
Compania ne-a anunțat că documentele vor prezenta o abordare de „responsible mining”, fără cianuri, fără depunere uscată a sterilului, revegetare continuă.
Cum va fi exploatat cuprul
Exploatarea minieră se va întinde în trei comune (Bucureşci, Buceş şi Crişcior) și va cuprinde peste 27 de hectare de teren, așa cum reiese din primele documente depuse de Samax la ANRM.
Vor exista așadar două cratere:
- unul cu diametru de peste 900 de metri (cariera Colnic)
- și un al doilea, cu un diametru de 700 de metri (cariera Rovina).
Minele de suprafață vor ajunge până la aproape 400 de metri adâncime.
Din aceste cratere se va scoate minereul, din care apoi se vor desprinde aurul și cuprul.
Activitatea de exploatare a zăcămintelor se va desfășura și în subteran, în mina Valea Gârzii – Cireşata.
Exploatarea minieră de la Rovina este una dintre cele trei din Apuseni considerate valoroase din punct de vedere al minereului aurifer. Celelalte sunt Roșia Montană și Certej.
Opoziția organizațiilor de mediu
Activiștii de mediu cu care Green-Report au stat de vorbă pe tema subiectului exploatării curpului de la Rovina ne-au declarat că nu au date noi pe care să le comenteze, pentru că firma care deține drepturile nu a prezentat documente noi.
„Exploatarea minereului de cupru va fi făcută probabil așa cum se făcea aurul, doar că acum se va înlocui probabil aurul cu cuprul. În plus, bănuiesc că se va cere și exploatarea aurului pentru că, dintr-o tonă de pâmânt extras din subsol, există câteva grame de cupru și poate un gram de aur. Poate fi exploata la comun. Așadar, se va extrage și aurul în spatele solicitării pentru cupru”, ne-a declarat un reprezentant al unei asociații de mediu.
Fostului director al Institutului Geologic Român, Ștefan Marincea, spunea că dezvoltarea de proiectului minier în zonă ar duce la “generarea a nu mai puțin de 2.900 de hectare de deșeuri”.
Conform proiectului aprobat de ANRM, cantitatea imensă de deșeuri rezultată din minerit va fi depozitată și va forma practic un munte artificial, un munte de praf și de rocă perforată.
Roxana Pencea de la Mining Watch România dă asigurări că poziția organizației nu s-a schimbat.
„Nu este un proiect benefic pentru mediu, va afecta mediul pe termen lung. În locul unei zone cu o natură virgină, un loc acoperit de păduri vor apărea două cratere și un munte de steril”, ne-a declarat aceasta.
Minereurile nu au fost extrase, dar au fost deja vândute pe hârtie
În noiembrie 2024, Euro Sun a anunțat un memorandum prin care Glencore International (trader / companie de mărfuri cu bază în Elveția) primește drept de prim refuz (right of first refusal) pentru offtake-ul tuturor concentrațiilor viitoare produse de proiect, odată ce acesta va intra în producție.
Asta înseamnă că, dacă proiectul pornește, Glencore are un avantaj contractual la negocierea cumpărării producției (concentrat de cupru / aur).
În iunie 2025, a apărut public informația despre o structură de finanțare susținută de Trafigura, descrisă ca un pachet semnificativ pentru lucru de fezabilitate, permisare și pre-dezvoltare.
Ulterior, în decembrie 2025, compania a anunțat acorduri definitive care ar securiza până la 200 milioane de dolari pentru avansarea proiectului (în tranșe, cu condiții).
Proiectele de 615 milioane de euro din România
Comisia Europeană a inclus proiectul pe lista investițiilor strategice din cadrul Critical Raw Materials Act, un mecanism creat pentru a reduce dependența de importuri.
Statutul deschide ușa către finanțări europene consistente, estimate la sute de milioane de euro, prin instrumente precum Banca Europeană de Investiții sau fonduri de garantare.
Pe lângă bugetul posibil de 300 de milioane de euro pentru Rovina, Comisia Europeană a mai selectat alte două proiecte din România.
SALROM Baia de Fier – grafit „battery grade” (extracție) – posibilă finanțate de 200 de milioane de euro
Proiectul vizează extragerea grafitului și obținerea unui material potrivit pentru lanțul bateriilor (anod), esențial pentru vehicule electrice și stocarea energiei. Statutul CRMA îl pune pe „fast-track” la autorizări și poate facilita finanțarea.
Verde Magnesium – magneziu metalic (extracție) – posibilă finanțate de 115 de milioane de euro
Proiectul urmărește producția de magneziu metalic, folosit în aliaje ușoare (auto / aerospațial), industrie și tehnologii energetice. Fiind considerat material strategic, includerea în CRMA poate accelera avizele și atrage capital prin instrumente europene.
