Auzim multe despre cum schimbările climatice cresc nivelul mărilor, dar nu și despre modul în care transformă râurile, ale căror inundații afectează în prezent aproape 60 de milioane de oameni pe an. Un nou studiu privind schimbările climatice, publicat în revista Nature Climate Change cercetează modul în care râurilor reacționează la încălzirea globală.
Cercetătorii au reușit să cuantifice posibilele pierderi atât ale vieții umane, cât și ale proprietățiilor. La fel ca în cazul oricărui model climatic, cercetătorii fac presupuneri pentru a prezenta un singur scenariu viitor – dar, chiar și în cel mai bun caz, lucrurile nu arată prea bine.
Modelele climatice au arătat că pe o planetă mai caldă, furtunile vor arunca mai multă apă. De ce se întâmplă acest lucru?
„Cu cât aerul este mai cald, cu atât poate avea mai multă umiditate”, spune cercetătorul pentru climă, Judah Cohen, care nu a fost implicat în cercetare. „Este exact ca atunci când construiți o piscină mai mare – poate să dețină mai multă apă”.
În general, atunci când apă se scurge, are un efect puternic asupa răurilor care se umflă râurile provoacă inundații.
„Apoi totul devine mult mai complicat”, spune Cohen. „Încălzirea ar putea schimba dinamica atmosferei, astfel încât să fie din ce în ce mai puține furtuni”.
În California de Sud, de exemplu, modelele climatice prevăd că furtunile vor fi mai intense, dar mai puțin frecvente.
Raport: mai puțin de jumătate dintre râurile și lacurile Europei sunt sănătoase
Pentru acest nou model, cercetătorii au analizat efectele globale ale furtunilor mai puternice prin îmbinarea modelelor climatice și modelele cursurilor râurilor.
„Rezultatul acestui model climatic ar putea fi, de exemplu, precipitații și iar aceste date să fie punctul de plecare pentru modelele privind cursurule râurilor”, spune Richard Betts de la Universitatea din Exeter, coautor al noii lucrări. „Aceasta calculează apoi debitul de apă în canalele fluviale din toate bazinele principale din întreaga lume”.
Cercetătorii au modificat în continuare aceste rezultate pe baza diferitelor previziuni de temperatură globală: o creștere de 1,5 grade Celsius (obiectivul idealist al Acordului privind climatul de la Paris), 2 grade și 3 grade.
„Ceea ce am facut a fost să luăm aceste rezultate și să ne uităm la ceea ce fluxurile fluviale maxime au insemnat în ceea ce privește impactul inundațiilor”, spune Betts.
Privind datele referitoare la populației și la dezvoltare, oamenii de știință au putut să proiecteze acest lucru pentru a anticipa cât de mulți oameni și cât de multe terenuri ar fi în pericol, deoarece schimbările climatice umflă periodic râurile.
VIDEO Aplicația cu ajutorul căreia poți contribui la protejarea râurilor din România
Scenariile nu sunt încurajatoare. Dacă omenirea poate menține creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius – și mulți oameni de știință din climă cred că ar fi deja prea tarziu acest lucru – pierderea vieților omenești de la inundații ar putea crește până la 83% față de media anuală medie, care se situează la nivelul de de 5.700. Pentru 2 grade, sare până la 134%; 3 grade, 265 procente.
În ceea ce privește daunele, media globală a pierderilor din cauza inundațiilor râurilor este în prezent de aproximativ 110 miliarde de dolari pe an. Cu o creștere de 1,5 grade, modelele prezic că ar putea sări cu 240 la sută; pentru 2 grade este de 520 la sută, iar pentru 3 grade este o creștere uimitoare de 1.000 de procente sau un nou total de 1.25 trilioane de dolari pe an. În cadrul unui scenariu puțin optimist, care prevede o creștere economică mai lentă, aceste cifre ar fi mai mici cu aproximativ o treime. Totuși, nu este o perspectivă bună.
Acest lucru nu înseamnă, totuși, că fiecare regiune va fi afectată în mod egal. Țările în curs de dezvoltare, în care infrastructura nu este la fel de puternică, este mai amenințată. Creșterea populației este de asemenea un factor, deoarece aglomerarea expune mai mulți oameni la inundații. Este mai intensă în Asia de Sud decât America de Nord, de exemplu. Pe de altă parte, modelele arată că o regiune ca Europa de Est poate vedea o scădere a debitului maxim a răurilor.
