Poluarea nu ține cont de granițe. Particulele rezultate din arderea cărbunelui în termocentrale sunt purtate de vânt pe sute de kilometri și afectează sănătatea cetățenilor din toată Europa. Acesta este motivul pentru care nu este suficient ca Uniunea Europeană să ia măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice. Mai ales statele din Balcani care vor să adere la UE trebuie să își modernizeze sistemul energetic, deosebit de poluant. Tehnologia este atât de învechită, încât cele 16 termocentrale pe cărbune din Balcani (8GW) au poluat la fel de mult ca cele 250 de termocentrale din Uniunea europeană (156GW) în 2016.
text de Alexandru Mustață
Evidence piling up – fine dust pollution hotspots near coal power plants across the #Balkans. Air pollution needs joint efforts by the #EU and @Ener_Community #EnCSust
Video generated by @sandbagorguk using Copernicus Atmosphere Monitoring Service information 2017 pic.twitter.com/rjKOfW8vd6
— Bankwatch (@ceebankwatch) June 22, 2018
La fel ca în România sau Bulgaria, locurile de muncă din industria cărbunelui vor cunoaște declinul și în Balcanii de Vest. Renunțarea la cărbune nu va fi ușoară pentru regiunile unde această industrie funcționează deoarece majoritatea sunt dependente economic de ea. Așadar nu este suficient să planificăm modernizarea sistemului energetic – concomitent, trebuie să găsim soluții și pentru economia locală. Cu acest scop, sindicatele au propus conceptul de tranziție justă încă din anii 80, cerând ca măsurile de reducere a poluării să fie însoțite de soluții pentru lucrători. Conceptul a evoluat în timp, iar astăzi este central pe agenda climatică, presupunând un model economic de (re)dezvoltare bazat pe politici publice sustenabile, elaborate de jos în sus, menite să creeze condițiile necesare pentru venituri corecte și o viață decentă pentru toți lucrătorii și comunitățile lor.
În Uniunea Europeană există o susținere puternică pentru tranziția justă – din 2017, Comisia Europeană a înființat Platforma pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție pentru a oferi asistență tehnică pentru identificarea surselor de finanțare necesare acestor regiuni, dar și pentru dezvoltarea de strategii complexe sau pregătirea proiectelor care pot crea locuri de muncă. Valea Jiului este activă încă din 2018 în această Platformă și în prezent beneficiază de asistență tehnică prin programul START. Mai mult, în ianuarie Comisia a propus crearea Fondului pentru Tranziție Justă în valoare de 17,5 miliarde de euro. Comunitatea Energiei, al cărei obiectiv este crearea unei piețe interne a energiei electrice și a gazelor naturale cu statele UE, cele din Balcani, Ucraina, Georgia și Moldova, va crea o Platformă similară până la sfârșitul anului.
Proiecte pentru tranziția justă
EU Sustainable Energy Week este un eveniment anual organizat în luna iunie de Comisia Europeană care promovează inițiativele pentru transformarea sistemului energetic în unul regenerabil. Anul acesta, am organizat alături de Comunitatea Energiei o discuție pe tema tranziției juste în Europa de Est. Reprezentanții BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ai RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană, ai think tank-ului german Agora Energiewende și ai regiunii Wielkopolska din Polonia și-au prezentat perspectiva despre soluțiile care pot fi implementate în următorii ani.
Claudia Brânduș a prezentat proiectul RWEA pentru înființarea unei școli de recalificare a minerilor în tehnicieni de turbine eoliene (navigatori eolieni) chiar în Valea Jiului, cu un obiectiv de reconversie de 800 de persoane pe an. Încă se caută sursele de finanțare pentru acest proiect, iar fondurile din noul buget UE reprezintă o posibilă soluție. Deși Polonia este al doilea cel mai mare producător și consumator de cărbune din Europa, aici iau naștere idei inovatoare pentru tranziția justă. Proiectul regiunii Wielkopolska, una dintre regiunile miniere din țară, prevede transformarea zonei într-un centrul al energiei sustenabile, prin brandingul „Wielkopolska Energy Valley” creat anul acesta și finanțat prin fonduri europene. Planul are în vedere dezvoltarea surselor de energie solară, eoliană și geotermală, producția de componente pentru autovehicule electrice, dar și un centru de cercetare și dezvoltare și producția tehnologiilor pe bază de hidrogen.
Au existat și până acum astfel de proiecte finanțate de BERD în Europa de Est. De exemplu, în Macedonia de Nord, Banca a susținut cu 5,9 milioane de euro construcția unui parc fotovoltaic de 10 MW pe terenul unei foste mine. Acesta produce 15 GWh de energie electrică anual, evitând astfel emisii de 12.000 t de CO2 din sistemul energetic în fiecare an. În Muntenegru a oferit finanțare pentru primul parc eolian din țară, care produce electricitate pentru 100.000 de gospodării anual și contribuie la reducerea emisiilor de carbon (aproximativ 180.000 t). Sunt proiecte care, deși acoperă doar o mică parte din necesarul de consum, demonstrează că tranziția este posibilă chiar și în țările care cadrul legislativ nu favorizează energiile alternative.
Dar tranziția energetică este un proces foarte complex, iar pentru a fi justă, trebuie să aducă toți actorii la aceeași masă pentru a găsi soluțiile potrivite. Toate strategiile pentru următorii ani trebuie realizate împreună cu oamenii asupra cărora vor avea impact. Statele UE încep să pregătească Planurile Teritoriale pentru Tranziția Justă, care sunt o condiție pentru accesarea Fondului pentru Tranziție Justă, și trebuie să se asigure că fiecare parte interesată – sindicate, autorități locale sau ONG-uri – își va putea decide viitorul.
DESPRE AUTOR: ALEXANDRU MUSTAȚĂ
Alexandru Mustață s-a alăturat Bankwatch România în 2015 pentru a coordona campania națională pentru eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic. Asociația Bankwatch susține activ eforturile pentru redezvoltare regională, astfel încât comunitățile mono-industriale să nu fie afectate negativ de închiderea treptată a exploatării cărbunelui, iar Alexandru îndeplinește și rolul de Coordonator pentru Tranziție Justă în CEE Bankwatch Network, susținând campaniile din șase țări. Alexandru este licențiat în Relații Internaționale și Studii Europene.
