În lipsa unei Strategii Energetice coerente, care să ghideze pe temen lung dezvoltarea Sistemului Energetic Național și care să asigure înființarea unui cadru legislativ propice elaborării unui mix energetic optim, Guvernul României are ingrata misiune de a satisface nevoile marilor investitori prin decizii pripite și cu un termen redus de aplicare.
În ultimul an, Executivul s-a văzut nevoit să jongleze cu interesele marilor consumatori industriali, care generează un număr important de locuri de muncă în economie, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, cu interesele investitorilor în sectorul energiei regenerabile, care au adus investiții semnificative în România, în plină perioadă de criză.
Nu trebuie să uităm că aceste investiții au jucat un rol important în România pe durata crizei și, chiar dacă nu au dus la o creștere pe orizontală, au contri-buit la o oarecare stabilitate. Însă, amânarea certificatelor verzi și implementarea celorlalte modificări aduse sistemului de promovare a energiei regenerabile sunt departe să liniștească apele pentru investitori. În încercarea de a ține prețul energiei electrice cât mai jos și de a ajuta industria să aibă costuri competitive, se încearcă varianta de a scuti marii consumatori industriali de la plata unui procent semnificativ de certificate verzi. Dar cine va suporta în locul acestora costurile certificatelor verzi? Populația sau IMM-urile? O altă variantă anunțată de noul cabinet ar fi înlocuirea certificatelor verzi cu un alt sistem care ar putea fi anunțat la un moment dat.
Până la găsirea unei soluții, ambiția noului ministru al economiei este îndreptată către revigorarea minelor de cărbune și a termocentralelor care, pe lângă faptul că ar duce la înființarea unui număr semnificativ de locuri de muncă, ar asigura un preț mai scăzut al energiei pentru marii consumatori.
De altfel, directorul general executiv al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, suține că este posibil ca o soluție pe termen lung pentru alimentarea omenirii cu energie să fie cărbunele, iar dezvoltarea tehnologiilor curate, atât la extragere, cât și la valorificarea zăcămintelor de cărbune, reprezintă soluția pentru protecția și rezolvarea, în bună parte, a problemelor de mediu.
O variantă mai ecologică la energia din cărbune, însă la costuri mai ridicate, este dată de gazul natural care este capabil să rivalizeze cu consumul de cărbune și să preia o parte din ponderea petrolului pe scena globală, adăugându-se surselor de energie regenerabilă. Petrom estimează că, și în România, cererea de țiței și gaze va continua să crească și va reprezenta aproximativ 60% din consumul de energie al României până în 2021.
După cum se observă, variante pentru elaborarea unui mix energetic există, însă disputele politice și lipsa dialogului cu mediul privat, pentru găsirea unor soluții viabile, riscă să arunce România într-o criză energetică fără precedent.
Criza energetică, posibilă amenințare pentru România
Articolul precedent
Articolul următor