Biotehnologia si arta fac echipa, la Caracas, Venezuela, intr-o conferinta organizata pentru discutarea unor noi metode de protejare a documentelor, fotografiilor si operelor de arta de efectele caldurii si umiditatii, folosind biotehnologia si microorganismele, potrivit presei britanice.
La conferinta organizata de ONU la Caracas, curatorii de arta si expertii in biotehnologie discuta despre modalitati inovative de protejare a unora dintre cele mai mari lucrari de arta si cultura.
"Odata cu criza financiara mondiala si accentuarea schimbarilor climatice, si muzeele din mai multe tari tropicale intra in criza, colectii intregi fiind compromise", a declarat Alvaro Gonzales, cercetator al Institutului de Studii Avansate din Caracas si gazda a evenimentului.
"Grija normala pe care o avem fata de artefacte nu mai este de ajuns.
Acum trebuie sa ne gandim la pastrarea si protejarea in siguranta a unor colectii intregi, iar cercetatorii in biotehnologie au un rol important, deoarece pot descoperi noi tehnici si proceduri fundamentale pentru conservarea obiectelor de arta", a explicat Jose-Luiz Ramirez, director al programelor de biotehnologie ale ONU.
Potrivit curatorilor prezenti la intalnirea de la Caracas, multe dintre comorile culturale ale lumii sunt facute din materiale organice, precum hartie, panza, lemn sau piele, care in conditii prelungite de caldura si umezeala atrag mucegai, microorganisme si insecte, care cauzeaza dezintegrarea acestora.
Noile tehnici de biotehnologie folosite de curatori includ folosirea de microorganisme pentru a inlatura ciupercile si alte defecte care apar pe opere de arta, fotografii sau documente.
Giancarlo Ranalli, de la universitatea din Persche, Italia, prezinta la Caracas o metoda prin care a folosit cu succes microorganisme in loc de substante chimice pentru a inlatura daunele provocate de nitrati si sulfati si cleiul de origine animala din fresce importante din Pisa si alte monumente din Italia.
Potrivit Sofiei Borrengo Alonso de la Arhivele Nationale ale Republicii Cuba, tehnicile de pastrare a lucrarilor de arta care folosesc substante chimice costisitoare reprezinta principalii agenti de biodegradare a documentelor naturale, afectand si persoanele care lucreaza cu ele odata cu accelerarea deteriorarii materialelor. Aceasta va pleda pentru folosirea de produse naturale, derivate din plante, testate cu succes in cadrul Arhivelor Nationale din Cuba.
Potrivit cercetatorului spaniol Nieves Valentin Rodrigo de la Institutul de Patrimoniul Cultural al Spaniei, ciupercile si bacteriile pot fi folosite pentru a corecta efectele fluctuatiilor conditiilor de mediu si a impactului pe care il au vizitatorii asupra acestora.
Cercetatorii prezenti la Caracas pentru conferinta care va dura patru zile vor mai discuta despre reevaluarea unor idei mai vechi, precum tehnica japoneza de pastrare a articolelor fragile in mai multe cutii si folosirea spumei de polistiren extrudat pentru a proteja obictele de arta de caldura si umiditate, prin costuri reduse.
