Coralii din Marea Barieră australiană care au supravieţuit fenomenului de albire determinat de creşterea temperaturii apelor mării în 2016 s-au dovedit mai rezistenţi la un episod ulterior de căldură, au anunţat cercetătorii, care văd în acest fenomen un semnal ”pozitiv” pentru ecosistemul ameninţat.
Un studiu, publicat în jurnalul Nature Climate Change arată modul în care un proces numit „memorie ecologică” a apărut în recifurile cele mai nordice în timpul valurilor de căldură în 2016 și 2017.
Înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO în 1981, Marea Barieră ocupă circa 2.300 de kilometri de-a lungul coastei nord-estice a Australiei şi reprezintă cel mai vast ansamblu de corali din lume.
Acest ecosistem a fost afectat de două episoade de albire, în 2016 şi 2017, fenomen fără precedent în lumea coralilor. Suprafeţe extinse au dispărut sau au fost deteriorate, cel mai afectaţi fiind coralii cu structură ramificată.
Marea Barieră de Corali: Australia va transplanta corali din larve crescute în ferme acvatice
Albirea este cauzată de creşterea temperaturilor apelor, fenomen urmat de expulzarea algelor simbiotice, care le oferă coralilor culoare şi nutrienţi.
„Am fost uimiţi să constatăm o albire de mai mică intensitate în 2017, deşi temperaturile au fost mai mari decât în anul precedent”, a declarat profesorul Terry Hugues cercetător la Universitatea James Cook, care conduce de multă vreme cercetări despre albirea coralilor.
Cercetători au descoperit că numai 7% din Marea Barieră de Corali au scăpat de albire din 1998 și că 61% din recifele individuale au fost puternic albite cel puțin o dată.
În acest an, aceeași echipă de cercetare a publicat cercetări în Nature, care s-au axat pe impactul valului de căldură marin 2016. A constatat că în 2016 a avut loc o „mortalitate în masă” a coralilor și că secțiunea din nord a fost cea mai grav afectată.
Partea nordică a recifului, afectată cel mai grav în 2016, a fost deteriorată mai puţin în vara lui 2017, deşi anumite regiuni ale recifului au fost supuse aceluiaşi nivel de stres în decursul celor două veri.
Palau va interzice cremele de protecție solară care conțin substanțe chimice dăunătoare coralilor
În centrul recifului, nivelul de albire a fost acelaşi pe durata celor doi ani, deşi expunerea la căldură a fost mai mare în 2017, au explicat cercetătorii.
În regiunea sudică a Marii Bariere, cel mai puţin afectată, coralii care au suferit o albire uşoară în 2016 nu au mai fost afectaţi anul următor.
„Acest lucru ne-a surprins întrucât, dacă reciful meridional s-au comportat în cel de-al doilea an similar cu primul an, ar fi trebui să constatăm albirea a 20-30% dintre aceştia, ceea ce nu a fost cazul. Am putea spune că experienţa din primul an i-a călit, astfel încât s-au aclimatizat la niveluri moderate de expunere la căldură pe perioada celui de-al doilea an. Este aspectul pozitiv al lucrurilor”, a mai spus cercetătorul.
Este prea devreme pentru a spune dacă ecosistemul va suporta, la începutul lui 2019, un nou episod, chiar dacă Queensland a fost afectat în primăvară de un val de căldură, a adăugat cercetătorul.
Studii precedente au demonstrat că sectoare întregi de recife coraliene riscă să dispară dacă temperaturile medii de suprafaţă vor creşte cu două grade Celsius peste nivelul preindustrial.
Studiu: coralii nu vor face față creșterii nivelului mării
Coralii nu reprezintă decât 0,2% din suprafaţa oceanelor, dar adăpostesc circa 30% dintre speciile marine cunoscute, oferind refugiu împotriva prădătorilor sau constituind o sursă de hrană pentru acestea.
Hughes a declarat că sunt necesare măsuri urgente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a salva recifele de corali din lume.
