La cea de-a 30-a Conferință a Statelor Părți la Convenția Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP30), desfășurată la Belém, Brazilia, România s-a prezentat cu un mesaj ferm despre urgența climatică globală. Însă realitatea din teren în România nu susține consistent esența mesajului transmis la COP30 de oficialul român.
Mesajul a fost transmis de ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Aceasta a subliniat că schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare abstractă, ci o realitate cu impact grav asupra țării.
Intervenția României a evidențiat efectele climatice deja resimțite de populație, de la inundațiile extreme până la seceta care afectează capacitatea comunităților de a avea acces la resurse de apă.
În același timp, însă, România se confruntă cu un paradox greu de ignorat: pierderea masivă a fondurilor europene destinate infrastructurii critice de protecție împotriva inundațiilor.
Este o situație paradoxală și îngrijorătoare, având în vedere tema principală a summitului și vulnerabilitățile crescute ale țării în fața fenomenelor extreme.
Această analiză explică, pe larg, mesajul României la COP30 și pune în context pierderile semnificative de finanțare din PNRR (340 mln euro), arată investițiile care au supraviețuit reformei și contextul mai amplu al managementului apelor într-un moment de vulnerabilitate climatică majoră.
Un discurs puternic la Belém, dar o situație dificilă în țară
În intervenția susținută în plenul reuniunii de nivel înalt, ministra Diana Buzoianu a reiterat angajamentul României față de obiectivul global de limitare a încălzirii la 1,5°C.
Ministra a transmis că „obiectivul de 1,5°C nu este un slogan, ci linia care face diferența între un viitor gestionabil și pierderi ireversibile”.
Discursul a fost construit în jurul ideii că protejarea oamenilor trebuie să rămână prioritatea absolută. Iar tranziția către o economie curată trebuie să fie echitabilă pentru toate statele.
Tonul a fost unul serios, cu accent pe realitățile dure pe care România le trăiește deja.
Totuși, în țară, nu putem ignora realitățile cu care ne confruntăm. Trebuie spus că România tocmai a renegociat Planul Național de Redresare și Reziliență cu Comisia Europeană, suferind corecții majore pe componenta de mediu, în special la capitolul privind managementul apelor.
Situația nu este opozabilă ministrei actuale, care nu era în funcție la momentul la care ar fi trebuit absorbite acele fonduri europene.
În schimb, realitatea ne arată că România a ratat o mare oportunitate ca stat, neglijând infrastructura de protecție la inundații.
România în fața crizei climatice: secetă, deșertificare, păduri care dispar
Ministra a subliniat că România este printre țările europene cel mai puternic afectate de fenomene climatice extreme.
Printre problemele identificate:
- peste 100 de localități s-au confruntat anul acesta cu restricții de apă, din cauza secetei severe;
- peste 30% din teritoriul României este afectat de deșertificare;
- una dintre cele mai vechi păduri din Uniunea Europeană, aflată în România, începe să se usuce, cu riscul pierderii a sute de mii de hectare în următoarele decenii.
România a înregistrat, de asemenea, în secolul trecut peste 100 de evenimente climatice catastrofale care au afectat peste două milioane de oameni și au generat pagube majore.
În ciuda acestor semnale de alarmă, țara se confruntă cu dificultăți interne majore în ceea ce privește implementarea proiectelor de prevenire a riscurilor.
Paradoxul fondurilor pierdute: România cere acțiune globală, dar nu își protejează infrastructura critică
Corpul de Control al Ministerului Mediului a scos la lumină recent una dintre cele mai sensibile probleme ale momentului: pierderea a peste 80% din fondurile PNRR alocate infrastructurii critice de protecție împotriva inundațiilor.
Această situație este cu atât mai gravă cu cât România se confruntă deja cu inundații frecvente, precipitații torențiale și fenomene extreme care afectează comunități întregi.
Cifrele problemei sunt clare și alarmante:
- Alocare inițială: 557,8 milioane de euro pentru 7 proiecte gestionate de Apele Române.
- După renegocieri: peste 80% din fonduri au fost pierdute.
- Domeniul major afectat: modernizarea barajelor, poldelor și digurilor.
Proiectul privind apărarea împotriva inundațiilor, cu o valoare inițială de 340 de milioane de euro, a fost redus cu 90%. Rămân finanțate doar două obiective: un baraj și un polder, ambele situate în județul Bihor. Valoarea finală a investiției: aproximativ 33 de milioane de euro.
În locul celor 13 baraje, 13 poldere și peste 400 km de diguri, România rămâne cu doar două obiective minore.
Această diminuare a finanțării lasă populația vulnerabilă într-un moment în care fenomenele extreme sunt în creștere.
Un paradox național în centrul unui summit despre climă
În contextul COP30, unde solidaritatea climatică a fost cuvântul de ordine, situația internă a României devine cu atât mai dificil de explicat.
În timp ce delegația României cere o tranziție globală echitabilă, țara nu reușește să asigure investițiile minime necesare pentru protejarea comunităților vulnerabile.
Ministra Buzoianu a insistat asupra faptului că:
„Încercările naționale nu vor fi suficiente. Încercările europene nu vor fi suficiente. Avem nevoie de un angajament global.”
Însă pierderea fondurilor PNRR ridică întrebări serioase despre capacitatea administrativă a țării noastre, lipsa de coerența internă a politicilor publice și gradul de absorbție a fondurilor europene.
Paradoxul este că România a dat cu piciorul sprijinului financiar european, dar invocă angajamente globale.
Riscuri iminente: Cazul Broșteni și vulnerabilitățile structurale
Un exemplu recent, cazul Broșteni, arată cât de repede pot escalada dezastrele naturale într-o țară unde infrastructura de apărare este șubredă.
România se confruntă cu probleme sistemice care amplifică riscurile:
- cadastrul apelor nu este finalizat;
- se permit încă construcții în albia minoră;
- tăierile ilegale de păduri continuă;
- regenerarea pădurilor este insuficientă;
- exploatarea excesivă a resurselor minerale (nisip și pietriș);
- fondul forestier scade anual.
În lipsa unor baraje funcționale, a unor diguri reabilitate și a unor intervenții rapide, situațiile precum cea din Broșteni se pot repeta oricând.
Angajamente la nivel internațional, cu vulnerabilități interne
România se menține activă în cadrul dialogurilor europene și internaționale privind clima, iar ministra Buzoianu a reiterat poziția țării noastre ca parte a soluției europene.
În marja conferinței, delegația României a avut întâlniri bilaterale cu reprezentanți ai Braziliei pe teme precum:
- protejarea pădurilor,
- combaterea tăierilor ilegale,
- managementul marilor fluvii, inclusiv Amazon și Dunăre.
Delegația a fost întărită de prezența Elenei Tudose, secretar de stat responsabil de schimbări climatice, implicată în negocieri tehnice la nivel european.
PNRR: Ce a mai rămas în domeniul apelor după renegocierea dură
Chiar dacă România a pierdut o mare parte din fondurile strict dedicate infrastructurii de protecție la inundații, PNRR rămâne totuși un instrument crucial.
România a obținut aprobarea PNRR revizuit de către ECOFIN, ceea ce permite continuarea accesării fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare.
Domeniul este unul dintre cele mai complexe și tehnice din plan.
Componenta dedicată apei conține un set de reforme obligatorii și investiții majore:
Reforma 1: Consolidarea cadrului legislativ în domeniul apei și apei uzate
Reforma include:
- modificarea Legii 241/2006;
- simplificarea aprobării strategiilor tarifare ale operatorilor regionali;
- evidențierea utilizatorilor care nu evacuează apa uzată în rețelele publice;
- obligativitatea racordării la sistemele existente;
- reguli stricte privind sistemele individuale de epurare;
- interzicerea evacuării apei uzate direct în mediu;
- stabilirea de criterii clare pentru autorizarea sistemelor independente.
Termen final: 2026.
Reforma 2: Modernizarea mecanismului economic al ANAR
Această reformă implică elaborarea de studii pentru toate cele 11 bazine hidrografice ale țării.
Studiile vor aborda:
- importanța economică a utilizării apei;
- evoluțiile necesarului de apă;
- mecanismele macroeconomice pentru recuperarea costurilor.
Termen final: Trimestrul 1 2026.
Investițiile majore rămase în PNRR
PNRR include și o listă de investiții clare, cu indicatori și termene:
- 288 km de rețele de distribuție a apei;
- 9.545 de sisteme individuale pentru ape uzate;
- 975 km de rețele de canalizare;
- reabilitarea barajului Leșu și a polderului Sălard;
- dotarea a 11 administrații bazinale cu echipamente moderne;
- finalizarea cadastrului apelor, cu model digital de teren, software de analiză și digitalizarea datelor.
Aceste investiții sunt esențiale pentru modernizarea sectorului, deși pierderea fondurilor pentru infrastructura de apărare la inundații rămâne o vulnerabilitate majoră.
Un mesaj puternic în exterior, o realitate fragilă în interior
Intervenția României la COP30 a avut un mesaj puternic, coerent și aliniat la prioritățile internaționale. România a cerut solidaritate globală, accelerarea acțiunilor și sprijin pentru o tranziție justă.
Dar în paralel, țara se confruntă cu un deficit major în ceea ce privește investițiile interne necesare pentru protejarea populației.
Pierderea a peste 80% din fondurile PNRR destinate infrastructurii critice pentru apărarea împotriva inundațiilor reprezintă un eșec grav. Iar reducerea cu 90% a proiectului pentru baraje și diguri pune în pericol sistematic comunități întregi, într-un moment în care clima se schimbă accelerat.
Fără o strategie coerentă, fără recuperarea investițiilor pierdute și fără rezolvarea problemelor structurale precum cadastrul apelor, tăierile ilegale și construcțiile haotice, România va rămâne vulnerabilă.
Mesajul despre acțiune globală rămâne important, dar el trebuie însoțit de acțiune internă la fel de fermă.
Altfel, țara riscă să devină un exemplu al decalajului dintre discurs și realitate, într-o epocă în care schimbările climatice nu mai permit întârzieri.
