Cum pot colabora instituțiile publice, mediul privat și băncile pentru a face clădirile din România mai eficiente energetic? La conferința Green Report – „Construcții și eficiența energetică a clădirilor. Soluții și oportunități”, experți din administrație, urbanism și sectorul financiar au discutat despre blocajele actuale, lipsa datelor centralizate, dar și despre instrumentele digitale și reformele necesare pentru o tranziție coerentă și aplicabilă în toate comunitățile, de la marile orașe la cele mai mici comune.
Tranziția către clădiri eficiente energetic cere o strategie clară, coerentă și aplicabilă la toate nivelurile – local, național și european.
Participanții la conferința Green Report – Construcții și eficiența energetică a clădirilor au subliniat importanța implicării tuturor actorilor: cetățeni, autorități, companii și finanțatori.
Cum construim ceva durabil când paradigma se schimbă constant?
Avem directive europene, dar transpunerea lor în legislația națională se face greu și inconsecvent.
Aceste întârzieri afectează ritmul proiectelor și capacitatea de planificare pe termen lung.
Un alt blocaj major este accesul la date.
Actorii din sectorul financiar, inclusiv băncile, nu sunt doar furnizori de soluții, ci și utilizatori de informații.
Și băncile așteaptă date: de la autorități, de la parteneri.
Fără ele, nu pot lua decizii solide în proiecte de eficiență energetică.
Registrul Național al Clădirilor: întârziat, dar esențial
Ministerul Dezvoltării lucrează la Registrul Național Digital al Clădirilor, un instrument esențial pentru eficientizarea fondului construit din România.
Deși era planificat mai devreme, proiectul a fost întârziat din lipsa fondurilor alocate la timp de Ministerul de Finanțe.
„Avem registrul Național al Clădirilor care este în curs de licitație. Ar fi trebuit să fie gata, dar nu am avut alocați banii de la Ministerul de Finanțe”, a explicat Anca Ginavar, director tehnic în cadrul Ministerului Dezvoltării.
Fondurile europene din PNRR există, dar procesul birocratic a blocat inițierea rapidă a proiectului.
Potrivit Ancăi Ginavar, „după ce se va face, va fi important cum toată lumea contribuie la el”.
Arhitecții, inginerii, auditorii energetici și ceilalți specialiști vor fi responsabili de introducerea datelor.
Fără o contribuție activă din partea acestora, registrul nu își va atinge scopul.
Date pentru toți: de la București la cea mai mică comună
Reprezentanta Ministerului Dezvoltării a subliniat că eficiența energetică nu poate fi tratată doar în marile centre urbane.
„Noi la minister ne uităm la o țară, nu doar la București”, a punctat Ginavar.
Soluțiile trebuie să fie valabile și pentru cel mai mic sat, și pentru cel mai mare oraș.
Până la o posibilă reformă administrativ-teritorială, autoritățile trebuie să creeze instrumente adaptabile tuturor unităților administrativ-teritoriale.
De asemenea, „va trebui să vedem cum gestionăm aceste baze de date agregate la alte tipuri de scări”, a adăugat Ginavar.
O posibilă soluție: agenții de urbanism sau centre de expertiză cu acoperire regională.
Decizia privind înființarea lor va aparține însă Parlamentului.
Modele de bune practici: date gestionate de mediul privat
În cadrul unei întâlniri organizate de CCIFER, reprezentanții francezi au prezentat un model eficient de parteneriat public-privat.
În Franța, firmele private administrează baze de date legate de rețelele tehnico-edilitare. „Primăria era doar beneficiarul accesului la date”, a explicat Ginavar.
În acest model, datele erau actualizate constant de către compania care gestiona infrastructura.
„Era o formă de parteneriat public-privat între cele două părți, astfel încât autoritățile să aibă acces la informațiile necesare”, a subliniat Ginavar.
Modelul poate inspira soluții și în România, mai ales în lipsa capacității administrative a multor UAT-uri.
Urbanism în era rezilienței: între planuri existente și noi provocări
Discuțiile din cadrul conferinței au subliniat nevoia unei înțelegeri mai profunde a urbanismului, dincolo de cifre tehnice și reglementări.
Anca Ginavar a ținut să corecteze percepțiile negative legate de planificarea urbană în Capitală: „Avem un Plan Urbanistic General al Bucureștiului care nu este atât de prost pe cât se vorbește.”
Urbanismul nu trebuie redus la indicatori precum procentul de ocupare a terenului sau coeficientul de utilizare.
„Urbanism înseamnă planificare pe baza unor date existente și punerea în aplicare a acestor planuri”, a subliniat Ginavar.
În contextul crizei climatice, planificarea urbană trebuie să includă criterii precum performanța energetică, reziliența climatică și adaptarea la inundații.
Ghiduri oficiale pentru adaptarea orașelor: există, dar sunt puțin aplicate
Începând cu 2022, Ministerul Dezvoltării a publicat o serie de ghiduri privind adaptarea orașelor și clădirilor la noile realități climatice.
„Sunt pe site-ul ministerului, trebuie aplicate. Sunt, în primul rând, obligatorii pentru proiectanți și pentru autorități”, a declarat Ginavar.
Deși ministerul a organizat sesiuni de diseminare, aplicarea practică rămâne limitată.
„Evident că trebuie mai multă comunicare. Sunt o mulțime de eforturi care s-au făcut”, a adăugat ea.
Lipsa informării și ritmul lent al implementării rămân obstacole-cheie în calea adaptării urbane.
Informațiile trebuie actualizate continuu: „Este un proces de învățare”
Responsabilitatea adaptării nu cade exclusiv pe umerii autorităților sau ai proiectanților.
„Este un proces de învățare continuă, pentru noi și pentru toată lumea”, a spus Ginavar.
Într-un mediu în care reglementările evoluează rapid, actorii implicați trebuie să se informeze constant și să aplice noile cerințe.
Ministerul are deja un plan de acțiune pentru inițiativa BEEM (Building Energy Efficiency Measures) și o bază de date GIS.
„Trebuie să transmitem date la Comisia Europeană”, a completat ea, sugerând că România are obligații clare privind raportarea progresului.
Bucureștiul nu mai poate fi o insulă: integrarea cu Ilfov, prioritate pentru urbanism
Planificarea urbană nu poate fi eficientă dacă ignoră relația funcțională dintre București și zona metropolitană.
Bogdan Suditu, președintele Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajare a Teritoriului din Capitală, a subliniat importanța construirii unei baze de date comune între București și Ilfov.
„Avem o relație bună și încercăm să creăm baze de date, să nu mai avem Bucureștiul ca o insulă și parcă în jurul lui nu e nimic”, a spus Suditu.
În prezent, multe documente strategice tratează Capitala separat de județul Ilfov, ignorând interdependențele reale.
Un exemplu elocvent este Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov (PAPJ), care se află în curs de avizare.
„Este ca un atom care are o gaură în mijloc”, a descris Suditu metaforic ruptura actuală dintre Capitală și zonele limitrofe.
Date deschise pentru toți: de la dezvoltatori la cumpărători
O colaborare tehnică între specialiști și decidenți politici a dus recent la progrese în colectarea și integrarea datelor relevante.
„Am reușit să facem niște înțelegeri cu politicienii că tehnic trebuie să punem împreună datele”, a spus Suditu.
Obiectivul este ca, în următoarele șase luni, să existe seturi de date deschise, actualizate și accesibile tuturor actorilor implicați.
„Am speranța că în următoarea jumătate de an să avem niște date deschise care sunt relevante pentru toată lumea – pentru bănci, pentru constructori, pentru locuitori, pentru viitorul cumpărător de locuință.”
Aceste date vor permite o analiză coerentă a orașului metropolitan și vor fundamenta decizii care să servească interesul comun.
„Să luăm măsuri în așa fel încât să fie bine și pentru administrație, și pentru sectorul construcțiilor, și pentru consumator”, a subliniat Suditu.
Bază de date urbană actualizată: un sistem digital interconectat, până în 2026
Bogdan Suditu a vorbit despre proiectul de actualizare a băncii de date urbane, esențial pentru o administrație eficientă.
„Maparea va fi finalizată și, în egală măsură, există un proiect de actualizare a băncii de date urbane”, a declarat el.
Sistemul va include protocoale, termene clare și colaborare între toate instituțiile care generează date.
Obiectivul este ca, până la finalul lui 2026, sistemul să fie funcțional.
Datele privind infrastructura, urbanismul și circulația vor fi partajate automat între instituții.
„Când comisia de circulație emite un aviz, informația se duce și către sector, și către Poliția Capitalei”, a explicat Suditu.
Implementarea presupune și o schimbare de generație.
„Cred că trebuie să vină acei tineri, pe care îi așteptăm în administrație, care să întrețină sistemul”, a completat el.
Lipsa de voință, blocaj instituțional: „Datele există, dar nu sunt împărtășite”
Suditu a identificat un blocaj major în urbanismul românesc: lipsa colaborării interinstituționale.
„O autoritate nu poate să riște să dea un act dacă nu are toate datele necesare”, a avertizat el.
Deși o lege din 2006 obligă autoritățile să dețină rețelele atât în format analog, cât și în format digital, aceasta nu a fost aplicată.
„Nu a existat niciun interes ca aceste părți să pună lucrurile împreună”, a spus Suditu.
Lipsa agențiilor de planificare urbană în București este o excepție față de alte capitale europene.
În alte orașe, orice țeavă nouă este imediat adăugată într-o bază de date digitală.
„Cred că în următorii ani vom descoperi foarte multe țeve în zona Pieței Unirii despre care n-am știut”, a adăugat Suditu.
Unele instituții au deja rețelele mapate, dar refuză să partajeze informațiile.
Motivația?
„Acel aviz care costă 5 lei este o sursă pe care nu vrea nimeni să o dea din mână.”
Soluția: un centru metropolitan de planificare cu harta GIS actualizată lunar
Modelul propus de Suditu implică un centru metropolitan dedicat planificării și actualizării hărților digitale ale orașului și regiunii.
„Este o instituție care are 10-15 oameni, nu mai mult, care țin harta GIS permanent actualizată”, a explicat el.
Această structură ar colecta lunar date de la toate sectoarele și comunele din Ilfov, conform unor protocoale clare.
Unele date ar fi publice, altele disponibile doar pentru autorități, într-un sistem care asigură transparență și control eficient.
Suditu a semnalat și ambiguitățile legislative actuale, care permit derogări de la reguli esențiale.
De exemplu, „terenul e dezmembrat ca să nu mai fie suprafața care impune reguli, și autorizația se dă la sector.”
La fel, obligația privind 30% spațiu verde este rar verificată și nu este corelată cu datele cadastrale sau GIS.
„Modelul ideal implică un centru de planificare și o clarificare a competențelor între Primăria Generală, sectoare și Ilfov”, a conchis Suditu.
Reforma ar depăși cu mult ce s-a propus recent la referendum.
Băncile, utilizatori activi de date: accesul la informații, esențial pentru finanțare și raportare
Deși băncile sunt percepute adesea ca potențiali furnizori de date, realitatea e mai complexă.
Și ele au nevoie de informații clare, precise și structurate pentru a-și desfășura activitatea.
În sectorul construcțiilor și eficienței energetice, această nevoie devine tot mai evidentă.
„În procesul de finanțare, și noi suntem utilizatorii acestor date”, a explicat Iuliana Țiba, Director Mediu Social și Finanțare Impact Pozitiv la BRD Groupe Société Générale.
Accesul la informații este necesar atât pentru evaluarea tranzacțiilor, cât și pentru obligațiile de raportare.
Green Asset Ratio și accesul la certificate energetice
Una dintre obligațiile recente ale sectorului bancar este raportarea indicatorului Green Asset Ratio, la nivelul fiecărei bănci.
Pentru a calcula acest indicator, băncile trebuie să cunoască performanța energetică a clădirilor din portofoliul de credite.
„Pentru anumite tipuri de finanțare, noi avem nevoie de certificatele de eficiență energetică”, a spus Țiba.
Acestea trebuie obținute fie direct de la client, fie prin alte canale disponibile.
Lipsa accesului centralizat la astfel de informații îngreunează procesul de evaluare și raportare.
Dialogul cu autoritățile este necesar pentru facilitarea accesului la date
Asociația Română a Băncilor poartă deja un dialog cu autoritățile publice și alte instituții pentru a îmbunătăți accesul la date.
„Facem demersuri cu intenția de a menține un dialog cu autoritățile, cu mediul privat, cu instituțiile statului”, a precizat reprezentanta BRD.
Deși reglementările nu permit băncilor să fie furnizori de date în sensul clasic, ele pot juca un rol activ în consolidarea infrastructurii de date.
„Nu știu dacă am putea fi noi furnizori de date, dar cu siguranță avem și noi un interes în aceste proiecte”, a concluzionat Iuliana Țiba.
CITIȚI ȘI:
Conferința Green Report | Se definesc direcțiile pentru clădirile eficiente energetic
Modificările Legii performanței energetice a clădirilor derutează piața
România ar trebui să își tripleze rata de renovare energetică a clădirilor
