A 11-a Conferinta a Partilor la Conventia Ramsar privind zonele umede de importanta internationala (COP11) va avea loc la Bucuresti, la Palatul Parlamentului, in perioada 6-13 iulie 2012, cel mai iportant congres legat de acest subiect din lume.
La ultima editie a Conferintei, cea de a 10-a, derulata in Coreea de Sud in anul 2008, Romania s-a oferit sa gazduiasca editia a 11-a, din iunie 2012, iar propunerea a fost acceptata.
Astfel, statele member ale Conventiei Ramsar, dintre care si Romania, se vor intalni cu scopul de a evalua progrsele realizate in domeniul utilizarii sustenabile a zonelor umede, de a face schimb de experienta si de a impartasi cunostine privind aspectele tehnice si pentru a-si planifica activitatea pentru perioada urmatoare.
Sloganul Conferintei este “Wetlands: home and destination”, ca urmare a deciziei Comitetului Permanent de a concentra Conferinta pe zone umede, turism si agrement.
Potrivit Conventiei de la Ramsar, zonele umede sunt "intinderi de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce, salmastra sau sarata, inclusiv intinderile de apa marina a caror adincime la reflux nu depaseste 6 metri".
Siturile Ramsar din România
Tratatul semnat în orașul iranian omonim în 1971 este singurul din lume care vizeaza un ecosistem particular.
Romania a aderat la Tratatul RAMSAR in 1991 si pana in prezent, a desemnat 8 zone umede de importanta internationala care acopera 824.897 hectare.
• Delta Dunarii (1991)
• Insula Mica a Brailei (2001)
• Complexul piscicol Dumbravita (2006)
• Lunca Muresului (2006)
• Lacul Techirghiol (2006)
• Parcul Natural Portile de Fier (2011)
• Tinovul Poiana Stampei (2011)
• Parcul Natural Comana (2011)
Costurile totale ale reuniunii de la Bucuresti, care vor fi suportate de statul roman, prin bugetul Ministerului Mediului si Padurilor, se ridica la 5,8 milioane lei.
Activitatile umane, un pericol pentru zonele Ramsar
Tratatul a fost sermnat in contextul in care zonele umede sunt fragile.
Ele sunt vazute ca instrumente utile in eradicarea saraciei, pentru adaptarea si combaterea schimbarilor climatice, dar si in prevenirea bolilor si dezastrelor naturale. Insa activitatile umane se insinueaza tot mai mult in bogatia naturala a acestor zone, iar ecusonul international RAMSAR vine sa ofere un nivel de protectie ridicat acestor areale.
Crearea unei liste a zonelor umede de importanta internationala a fost unul din pilonii fundamentali ai conventiei, in prezent peste 2.000 de zone, acoperind peste 190 de milioane de hectare, fiind recunoscute pentru importanta lor ecologica.
48 dintre acestea sunt pe lista neagra, sau in Dosarul Montreux, indicand ca au suferit transformari importante in urma interventiilor antropice.
Pentru a deveni sit Ramsar, un ecosistem trebuie sa fie nominalizat de autoritatile nationale, daca indeplineste cel putin unul din cele 9 criterii stabilite.
Printre altele, acestea vizeaza habitatele pentru specii periclitate, habitatele pentru specii de plante si animale care mentin diversitatea biologica a unei regiuni, habitatele pentru mai mult de 20.000 de pasari acvatice si habitate neobisnuite, rare sau unicat pentru biogeografia locului.
