Comisia Europeană a publicat marți, 18 iunie, recomandările sale pentru Proiectul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) elaborat de România la sfârșitul anului 2018. PNIESC este un instrument creat în cadrul regulamentului revizuit al Uniunii Energetice, menit să sprijine Statele Membre ale Uniunii Europene în planificarea domeniilor climă și energie.
La nivel european, Comisia a constat faptul că proiectele PNIESC ale celor 28 de state membre sunt insuficiente pentru atingerea țintelor pentru 2030 privind energia și clima asumate de Uniunea Europeană, nivelul de ambiție stabilit prin Acordul de la Paris nefiind pe deplin respectat.
Încă de la elaborare, proiectul PNIESC al României a fost criticat pentru stabilirea unei ponderi a energiei produse din surse regenerabile de numai 27.9% pentru 2030, pentru scăderea nesemnificativă ponderii cărbunelui în mixul energetic, și pentru lipsa de coerență a măsurilor propuse pentru realizarea tranziției energetice, proiectului lipsindu-i o anexă meteodologică clară și transparentă.
Recomandările Comisiei Europene publicate astăzi vin să întărească aceste obiecțiuni și insistă pe creșterea nivelului de ambiție general. În cazul energiei regenerabile, Comisia îndeamnă la stabilirea unei ponderi a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de 34%, precum și creșterea țintelor de energie regenerabilă în sectoarele încălzire- răcire și transporturi. În ceea ce privește eficiența energetică, recomandările sugerează creșterea eforturilor pentru reducerea consumului de energie în 2030 și îndeamnă la „un plus de claritate în privința politicilor și măsurilor existente”. Potrivit Comisiei Europene, Planul trebuie să aibă în vedere și politica referitoare la calitatea aerului și la emisiile de gaze cu efect de seră, ambele domenii generând proceduri de infringement împotriva României.
Mai mult, Comisia recomandă elaborarea unor măsuri concrete pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili, la nici o săptămână după ce Ministerul Energiei a publicat un nou proiect de HG – al cincilea – pentru extinderea unei cariere de lignit (Pinoasa, jud. Gorj). În același timp este solicitată evidențierea posibilităților de finanțare și modul de utilizare a fondurilor pentru realizarea unei tranziției energetice juste.
În viziunea Comisiei Europene, integrarea aspectelor care asigură o tranziție justă și echitabilă trebuie să țină seama de impactul social și cel asupra ocupării forței de muncă, bazându-se discuții între toți actorii relevanți. Deși Valea Jiului este inclusă în Platforma pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție, nu se anticipează finanțarea unui proiect în acest cadru până în 2021”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campaniii la Asociația Bankwatch România.
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice reprezintă o oportunitate pentru România de a planifica pe deplin tranziția energetică luând în considerare orice sursă de finanțare disponbilă, punând accent pe transparență și participarea efectivă a publicului în acest demers. Până la 31 decembrie 2019, România va trebui să prezinte varianta finală a PNIESC ținând seama în mod corespunzător de recomandările Comisiei și asigurând implicarea publicului pe tot parcursul acestui proces. Recomandările Comisiei Europene sunt disponibile aici: https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/ro_rec_ro.pdf.
