Organizațiile neguvernamentale românești implicate în susținerea Inițiativei Cetățenești Europene împotriva Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), lansată la jumătatea lunii iulie și respinsă de către Comisia Europeană pe 11 septembrie, se alătura celor peste 240 de organizații din întreaga Europă în acțiunea de a contesta la Curtea Europeană de Justiție decizia de respingere formulată de Comisie.
De asemenea, împreună cu întreaga Coaliție Europeană STOP TTIP vom continua colectarea de semnături pentru o Inițiativă Cetățenească Europeană autonomă, chiar și fără recunoașterea ei oficială de către Comisia Europeană.
Prin decizia luată, Comisia Europeană se ascunde în spatele unor tertipuri legislative și astfel ignora problemă de fond – lipsa transparenței în negocierea tratatelor transatlantice TTIP și CETA.
Dimensiunea antidemocratică a acordului este dată de faptul că un tratat care va schimba radical modul în care va fi reglementat comerțul de ambele părți ale Atlanticului, cu repercursiuni directe asupra drepturilor și sănătății consumatorilor este negociat în spatele ușilor închise, iar cetățenii nu sunt implicați în decizie, fiind puși în fața faptului împlinit. Acesta este și principiul pe care se va baza acțiunea Coaliției la Curtea Europeană de Justiție
Jean-Claude Juncker, noul președinte al Comisiei Europene, a anunțat recent că va milita pentru o mai mare transparență și participare democratică pe parcursul negocierilor comerciale. Comisia Europeană trebuie să accepte în cele din urmă că oamenii din Europa nu vor aceste acorduri de liber schimb ce vin cu noi puteri pentru investitori și o scădere a standardelor.
Prin refuzul de a accepta Inițiativa Cetățenească prin care s-ar putea solicita cu forță instituțională, blocarea negocierii oculte a unor acorduri comerciale care scad standardele protecției propriilor cetățeni, Comisia Europeană își declară complicitatea cu marile corporații. Dar cum drepturile cetățenilor nu se primesc, ci se iau, noi vom continua mobilizarea pan-europeană a cetățenilor pentru a bloca aceste negocieri înainte de finalizarea lor”, afirmă Mircea Toma, președintele organizației ActiveWatch.
Prin cele două acorduri de liber schimb, UE – SUA și UE – Canada, ar putea fi legalizate la nivel european practici economice distructive pentru mediu dând astfel cale liberă exploatării gazelor de șist și mineritului cu cianură.
De mai bine de 15 ani trăiesc cu amenințarea că o companie canadiană vrea să îmi ia casa, să dinamiteze comunitatea în care trăiesc și să acopere satul de alături cu cianură. Orice versiune de acord internațional în care genul acesta de companii primesc și mai multe puteri, nu ne avantajează. Nu vreau ca alți oameni din alte comunități să își petreacă viața cu amenințările la care suntem noi supuși zilnic la Roșia Montană. Când statele cedează siguranța propriilor cetățeni pentru profitul companiilor, atunci este clar că nu mai trăim în democrație” , a declarat Eugen David, președintele asociației Alburnus Maior din Roșia Montană.
Pericolele ce vin odată cu cele două tratate vizează chiar statul de drept, ocolit prin crearea unei legislații paralele, comerciale, care diferă de legile statului de drept, dar care prevalează și pot influența deciziile luate în mod democratic.
<<NU corporația face legislația>> a fost unul dintre sloganele consacrate generate de către protestatarii ieșiți în stradă în toamna anului 2013. Atunci se ridica problema unor legi făcute <<cu dedicație>> pentru compania Roșia Montana Gold Corporation. Ceea ce întreaga societate a identificat atunci că fiind un abuz, un gest nedemocratic, ar putea fi replicat la nesfârșit pentru toate companiile ce își vor desfășura activitatea în țara noastră. De frica unei avalanșe de procese venite din partea corporațiilor, statul va ceda mult în procesul legislativ, făcând concesii”, a declarat Lavinia Andrei, președintele fundației TERRA Mileniul III.
TTIP este un pericol pentru hrana sănătoasă, deoarece standardele diferite în materie de calitate și sănătate în alimentația publică ar putea fi scăzute în UE la nivelul celor existente în SUA, dar și piața serviciior publice de interes maxim cum sunt cele de distribuție a utilităților, sau sistemul de sănătate ar putea fi afectate. Odată cu privatizarea unor astfel de servicii, dacă statul va dori să intervină în vreun fel, în sensul introducerii unor politici sociale dar care lezează interesul comercial al companiilor, este pasibil de a plăti despăgubiri substanțiale în urma deciziilor curților de arbitraj.
