Deși infrastructura este încă precară, în România există deja inițiative relevante pentru colectarea textilelor, reutilizarea şi reciclarea lor. Pentru colectare s-au făcut pași, reutilizarea este reprezentantă de magazinele second-hand, însă reciclarea textilelor vine cu provocări pentru toate țările europene.
De exemplu, Humana România colectează, sortează și pregătește pentru reutilizare zeci de mii de tone de haine anual. Potrivit Karinei Bolin, CEO al Humana People to People România:
„industria reutilizării sprijină 150.000 de locuri de muncă în UE, dintre care 110.000 sunt locuri verzi directe”.
Federația Humana People to People a colectat aproximativ 139.000 de tone de haine în 2024, prin intermediul a 38.000 de containere amplasate în 14 țări, contribuind astfel la aprovizionarea a peste 700 de magazine și centre en-gros din 21 de țări.
În prezent, la nivel european, organizațiile membre ale Federației operează 9 centre de pregătire pentru reutilizare și reciclare în 7 țări, având capacitatea de a procesa peste 100.000 de tone de haine.
În plus, rețeaua Humana asigură 6.000 de locuri de muncă în Europa în sectorul second-hand.
Reciclarea textilelor
Din perspectiva reciclatorului – Constantin Damov, președintele Green Group, a subliniat că domeniul textilelor este unul dintre cele mai problematice în economia circulară din România.
„Este un moment de maximă responsabilitate, un moment în care poate fi fundamentat cadrul legal al viitorului, iar acest lucru este cu atât mai dificil pentru toți cei care au fost expuși, care au fost sancționați, pentru că vorbim de bani publici, de o monedă externă pentru țară. Astăzi, baza legală se construiește pe experiența practică a celor prezenți în această sală, astfel încât rezultatul să fie eficient, ușor de înțeles și ușor de aplicat, pentru a avea un impact real”,
a spus el.
La nivel micro, un exemplu este Green Planet Association, care a organizat campanii de informare și containere de colectare în orașe precum Buftea, Mogoșoaia sau Târgoviște. Analiza lor arată că 91% dintre producătorii textile intervievați cred că o infrastructură mai bună ar fi esențială pentru reciclare.
Asociația a aplicat și un chestionar producătorilor de textile, din care au reieșit următoarele:
- Lipsa unor structuri interne dedicate:
- Nicio entitate nu are un manager de mediu desemnat.
- Doar 30% aveau parteneriate pentru reciclare.
- Deschidere față de sustenabilitate:
- 55% dintre entități sunt interesate de economia circulară.
- 70% sunt interesate să participe într-un program pilot.
- Lipsa implicării în colectarea textilelor:
- Doar 10% dintre entități au returnat textile uzate pentru reciclare.
- 50% nu au făcut acest lucru, ceea ce indică lipsa unei infrastructuri funcționale și/sau lipsa de informare.
Lipsa pieței
Zoltán Gündisch, directorul general al Roseco Recycling, a adus în discuție lipsa cererii reale pentru fibre reciclate:
„Reutilizarea este un segment de piață în creștere, inclusiv în Europa. Dar avem nevoie de stimulente pentru reciclare”.
El a atras atenția asupra dezechilibrului major: România colectează doar 0,5–0,7 kg de textile per capita anual, în timp ce Europa de Vest se situează între 6 și 10 kg.
„Trebuie să începem prin a ne întreba: ce facem cu jacheta pe care n-o mai purtăm?”
a punctat el. În plus, Gündisch a avertizat că modelul de business în care întreg lanțul era finanțat din retailul second-hand „a ajuns la capăt”, iar fără răspunderea extinsă a producătorului „cercul nu mai funcționează”.
Perspective europene
Pentru comparație, în Ungaria, sistemul de răspundere extinsă a producătorului pentru textile funcționează din iulie 2023, cu o taxă de 145 HUF (0,36 euro) per kilogram. Colectarea și reciclarea sunt sprijinite prin infrastructură publică și implicarea autorităților. Sistemul include chiar și un Consiliu de Taxare, care reglează modul în care sunt calculate contribuțiile producătorilor. Ungaria își propune să aibă șase mii de containere pentru colectare până în 2027.
În paralel, Paul Dietzsch-Doertenbach de la Landbell, o organizație care militează încă din 1990 pentru responsabilitatea extinsă, a subliniat că producătorul textil trebuie să aibă reguli clare și aplicabile:
„Trebuie să creeze transparență și să stimuleze proiectarea produselor pentru circularitate. Trebuie să încurajăm acțiuni colective și să armonizăm reglementările”.
În plus, reprezentantul Landbell a subliniat cerințele obligatorii de eco-design care reglementează circularitatea, inclusiv conținutul de materiale reciclate, dar și eco-modularea bazată pe conținutul de fibre reciclate în articolele vestimentare noi.
Autoritățile din România: recunoaștem problema, dar soluțiile sunt greoaie
Andrei Corlan, comisarul-șef a Gărzii Naționale de Mediu, a afirmat că lipsa unei piețe funcționale pentru textilele reciclate duce la abuzuri și abandonuri.
„Ducem o luptă constantă cu deșeurile textile abandonate prin diverse zone”, a spus el.
Corlan a descris situația deșeurilor textile drept una dintre cele mai dificile provocări ale economiei circulare din România.
El a explicat că „blocarea a 23.000 de tone de deșeuri” a fost posibilă doar până la începutul acestui an. Acestea intrau în țară drept produse second-hand, dar de fapt erau deșeuri mascate.
El a subliniat că, prin aderarea României la Schengen, nu mai pot fi oprite la graniță astfel de transporturi, ci eventual identificate doar după intrarea în țară.
Potrivit lui Corlan, Garda de Mediu a început controlul primăriilor cărora le revine sarcina de a colecta deșeurile textile și au fost aplicate sancțiuni de peste 15 milioane de lei.
Corlan a criticat și percepția deficitară a autorităților locale asupra obligațiilor de mediu: „La nivel local, încă există o capacitate redusă de a înțelege beneficiile practice ale legislației de mediu, care e privită ca o simplă obligație și nu ca o oportunitate de dezvoltare”.
În plus, a semnalat lipsa de trasabilitate și control în colectarea deșeurilor textile și a avertizat că în lipsa unor măsuri clare de reglementare, sancționarea primăriilor pentru neatingerea țintelor de colectare separate este inevitabilă.
UE va impune sisteme de răspundere extinsă a producătorului în toate statele membre cel târziu în 2028.
Toate aceste modele de inițiative au fost prezentate în cadrul evenimentului „Circularitatea materialelor textile – Un viitor sigur, fără deșeuri”, organizat de Coaliția pentru Economie Circulară (CERC), a adus la aceeași masă actori-cheie din industria textilă, reciclarea textilelor, autorități și ONG-uri.
CITEȘTE ȘI:
INTERVIU | Mariska Boer, EuRIC Textiles: „Trebuie să abordăm supraconsumul”
Textilele în Europa: Industrie în pericol, legislație întârziată și soluții fragile
