Pe măsură ce temperaturile cresc, nu doar natura se schimbă, ci și obiceiurile noastre alimentare. Căldura ne împinge să consumăm mai multe produse dulci și răcoritoare, un fenomen observat deja în SUA, dar prezent și în Europa și România. Dincolo de gustul plăcut, excesul de zahăr aduce riscuri serioase pentru sănătate și pune presiune pe sistemele agricole și economice.
Cum căldura globală ne amplifică dependența de zahăr
Un studiu recent, publicat în revista Nature Climate Change, evidențiază o legătură directă între temperaturile în creștere și consumul de zahăr în Statele Unite.
Conform datelor analizate pentru perioada 2004–2019, pe fond de încălzire globală, nord-americanii consumă semnificativ mai multe băuturi îndulcite și deserturi congelate — cu un nivel maxim de creștere între 12 °C și 30 °C. În termeni cantitativi, asta înseamnă:
sute de milioane de kilograme de zahăr în plus pe an față de acum 15 ani.
Deși creșterea zilnică e aproape imperceptibilă — „nu ajunge nici măcar la un baton de ciocolată” — cumulul în timp este considerabil. Creșterea expunerii la căldură stimulează necesitatea de hidratare și preferința spre gustări dulci și reci.
Tocmai aceste mici excese, repetate zi de zi și multiplicate la scară națională, duc la acumularea uriașă observată în studiu.
Inechitate climatică și sanitară în consumul de zahăr
Erau observații cantitative sociologice semnificative: grupurile cu venituri mai mici, cele mai puțin educate și muncitorii în aer liber sunt cele mai afectate.
De asemenea, consumul a crescut notabil în cazul bărbaților și al albilor, în timp ce în rândul asiaticilor americani nu s-au înregistrat modificări semnificative.
Aceste grupuri vulnerabile au acces mai redus la aer condiționat, apă potabilă de calitate și conștientizare nutrițională — factorii favorizând consumul de zahăr.
Perspectivă globală: Europa și zahărul
În Europa, consumul per capita este în medie inferioară față de SUA, însă tot semnificativ. Media globală este de aproximativ 24 kg zahăr anual per persoană. Nord-americanii consumă până la 50 kg, în timp ce africanii – sub 20 kg.
Totodată, strategiile europene încearcă să limiteze consumul. O reducere cu 78% a consumului uman de zahăr ar putea susține utilizarea terenurilor agricole pentru alte scopuri, rezultate în scăderi majore ale emisiilor de CO₂.
Mai mult, un studiu european recente estimează beneficiile de sănătate și mediu ale reducerii zahărului în gospodării.
România între standarde europene și propriile obiceiuri
Românul consumă, în medie, 30 kg de zahăr pe an, aproape dublu față de media europeană de circa 16 kg.
În 2021, consumul per capita a fost de 26,9 kg, iar în trecut a fluctuat între 9,7 kg și 28,2 kg.
Producția internă de sfeclă de zahăr acoperă doar 10% din necesar, restul ajungând ca importuri din UE.
Dependența de importuri crește vulnerabilitatea în situații de criză agricolă sau climatică.
Un alt studiu pe consumul alimentar în România (2015–2023) arată o creștere semnificativă a caloriilor zilnice, majoritatea provenind din alimente bogate în calorii și sărace în nutrienți, incluzând snack-uri dulci, în special în timpul pandemiilor și sărbătorilor culturale.
Prin urmare, tendința de consum alimentar nesănătos, în care zahărul joacă un rol important, continuă să crească.
Ce putem face: politici sănătoase și adaptări locale
Uniunea Europeană ia în considerare introducerea unor politici precum taxa pe băuturile dulci, așa cum au implementat alte țări. Polonia, de exemplu, a introdus o taxă care a condus la o scădere cu 20% a consumului de sucuri și energizante.
Reducerea aportului de zahăr poate avea beneficii duble: îmbunătățirea sănătății publice, prin scăderea riscului de obezitate, diabet și boli cardiovasculare) și reducerea impactului asupra mediului – de exemplu, prin reconversia terenurilor agricole.
În România, este esențială creșterea producției locale, educația nutrițională și reducerea importurilor pentru a spori reziliența sistemelor alimentare.
Concluzie: încălzirea globală ne modifică apetitul dulce
Creșterea consumului de zahăr este un simptom subtil, dar cu impact major asupra sănătății și economiei.
În timp ce SUA deja resimt efectele, Europa și România nu sunt imune. Dacă vrem să prevenim o dublă criză – climatică și sanitară – e nevoie de politici publice curajoase, educație nutrițională și o schimbare de mentalitate.
Citiți și:
Junk food, zahăr și ecrane: Cum ne răsfățăm de sărbători cu riscuri pentru sănătate
Singapore va deveni prima ţară din lume care interzice reclamele la băuturile cu zahăr
