Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului a devenit, în aceste zile, teren de cercetare pentru o echipă de oameni de știință din Statele Unite, interesați de forme de viață capabile să supraviețuiască în medii naturale extreme.
Ținutul Buzăului este cunoscut pentru peisajele sale neobișnuite și fenomenele geologice rare, care concentrează, pe suprafețe relativ mici, condiții chimice și fizice foarte diferite.
Vulcanii noroioși, izvoarele sulfuroase, cele de petrol și zonele cu salinitate ridicată din regiune sunt analizate ca sisteme biologice active, cu relevanță directă pentru cercetarea climatică, dar și pentru studiul posibilității existenței vieții în afara Pământului.
Tocmai această diversitate a transformat regiunea într-un punct de interes pentru o inițiativă interdisciplinară de cercetare, care urmărește modul în care microorganismele reușesc să se adapteze și să transforme mediul în care trăiesc.
Geoparcul UNESCO, teren de cercetare pentru proiectul Two Frontiers
Cercetarea este realizată în cadrul proiectului american „Two Frontiers”, o inițiativă non-profit de cercetare aplicată, care reunește specialiști din universități din Wisconsin și Colorado.
Proiectul urmărește studierea microorganismelor extremofile, adică organisme capabile să trăiască în condiții considerate ostile pentru majoritatea formelor de viață.
Echipa aflată în România este formată din patru cercetători și un fotograf documentarist.
Activitatea din teren include prelevarea de probe biologice din mai multe situri reprezentative ale Geoparcului.
Cercetătorii lucrează direct în zonele Vulcanilor Noroioși, pe Valea Slănicului și în apropierea localității Colți, acolo unde condițiile naturale variază semnificativ în ceea ce privește compoziția chimică și tipul de emanații.
Medii extreme, concentrate într-un singur teritoriu
Ținutul Buzăului oferă o combinație rară de medii naturale extreme, relevante pentru cercetarea microbiologică.
Vulcanii noroioși emit constant metan, un gaz cu efect de seră puternic.
În apropierea vulcanilor se găsesc izvoare sulfuroase, izvoare naturale de petrol și ecosisteme cu salinitate foarte ridicată.
Această diversitate face ca Geoparcul să fie considerat un adevărat laborator natural.
Într-un perimetru relativ restrâns, cercetătorii pot observa cum microorganismele se adaptează la condiții chimice foarte diferite, fără a fi nevoie de deplasări pe distanțe mari sau de schimbări majore de context climatic.
Microorganismele și rolul lor în criza climatică
Unul dintre obiectivele centrale ale proiectului Two Frontiers este înțelegerea modului în care anumite microorganisme pot consuma sau transforma metanul și dioxidul de carbon.
Ambele gaze au un rol major în accelerarea schimbărilor climatice, iar identificarea unor procese biologice capabile să le reducă poate deschide direcții noi de cercetare aplicată.
„Microbii au o capacitate extraordinară de a se adapta și de a transforma mediul”, explică Braden Tierney, microbiolog și director executiv al Two Frontiers Project.
Potrivit acestuia, microorganismele nu doar supraviețuiesc în condiții extreme, ci reușesc să folosească resurse pe care oamenii le-ar considera inutilizabile sau chiar toxice.
Această adaptabilitate le permite să trăiască în medii cu salinitate extremă, în prezența gazelor sau în ecosisteme cu compoziții chimice instabile.
În acest fel, microorganismele rescriu constant regulile supraviețuirii biologice și oferă indicii despre mecanismele fundamentale ale vieții.
De ce sunt microbii importanți pentru cercetarea climatică
Înțelegerea modului în care microbii interacționează cu metanul și dioxidul de carbon este esențială pentru cercetarea climatică.
Spre deosebire de soluțiile tehnologice clasice, procesele biologice au potențialul de a funcționa autonom, în condiții naturale, fără consum ridicat de energie.
Cercetătorii analizează aceste mecanisme pentru a înțelege dacă ele pot inspira, în viitor, soluții aplicabile la scară mai largă.
Chiar dacă rezultatele nu se traduc imediat în tehnologii comerciale, ele contribuie la o mai bună înțelegere a ciclurilor naturale ale carbonului.
De la Pământ la scenarii despre viața în spațiu
Mediile extreme din Ținutul Buzăului sunt relevante nu doar pentru cercetarea climatică, ci și pentru studiul vieții extraterestre.
Condițiile chimice și fizice întâlnite aici sunt considerate analogii pentru medii care ar putea exista pe alte planete sau pe sateliți naturali.
Oamenii de știință folosesc aceste situri pentru a testa ipoteze privind existența vieții dincolo de Pământ și pentru a înțelege ce tipuri de organisme ar putea supraviețui în astfel de condiții.
Rezultatele pot sprijini viitoarele misiuni de explorare spațială și pot contribui la formularea unor criterii mai clare pentru identificarea vieții extraterestre.
Probele sunt analizate într-un laborator mobil
Activitatea din teren este susținută de un laborator mobil instalat temporar în centrul de vizitare GeoGate, care găzduiește și sediul Geoparcului.
Aici sunt realizate analize preliminare ale probelor prelevate, înainte ca acestea să fie trimise pentru studii aprofundate în laboratoare specializate din Statele Unite.
Această etapă permite cercetătorilor să evalueze rapid caracteristicile probelor și să ajusteze strategia de colectare, în funcție de rezultatele obținute.
„Este cu adevărat remarcabil: într-o singură zonă găsești vulcani noroioși care emit metan, izvoare bogate în minerale, izvoare naturale de petrol și ecosisteme cu salinitate extremă. Sunt convins că aceste situri ascund forme de viață microbiană unice și fascinante”, subliniază Braden Tierney.
Statutul UNESCO crește atractivitatea științifică a zonei
Reprezentanții Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului consideră că această colaborare confirmă valoarea științifică a teritoriului.
„Suntem convinși că elementele unice din Ținutul Buzăului vor contribui cu succes la descoperiri cu impact la nivel mondial”, a declarat Răzvan-Gabriel Popa, managerul Geoparcului.
Potrivit acestuia, echipa Geoparcului este în contact constant cu cercetători din domenii precum geologia și biologia, iar interesul pentru teritoriu a crescut semnificativ după obținerea statutului UNESCO.
Vizibilitatea internațională atrage nu doar turiști, ci și comunitatea științifică.
Un model de dezvoltare bazat pe educație și cercetare
Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului este rezultatul unui parteneriat între Asociația Ținutul Buzăului, Consiliul Județean Buzău și Universitatea din București.
Statutul UNESCO a fost obținut în 2022, după mai bine de un deceniu de colaborări și proiecte dedicate conservării patrimoniului natural și cultural.
Teritoriul face parte dintr-o rețea globală de aproximativ 230 de geoparcuri, care promovează educația, cercetarea și dezvoltarea locală în armonie cu mediul.
Cercetarea desfășurată în aceste zile în Ținutul Buzăului se înscrie în această viziune, confirmând rolul geoparcului ca spațiu relevant pentru știința contemporană.
CITIȚI ȘI:
Izvoarele de petrol din Ținutul Buzăului intră în circuitul turistic
Cercetare în premieră: Descifrarea structurii subterane a vulcanilor noroioși
