In aceasta vara, au fost inregistrate cele mai numeroase zile caniculare din ultimii 50 de ani. 2012 a doborat recordul si la succesiunea zilelor de arsita, pe cel din 2007, suprafete intregi de culturi agricole fiind compromise.
Potrivit specialistilor, accentuarea procesului de uscaciune din tara noastra este amplificata de schimbarile climatice, asociate cu amplificarea poluarii, cu defrisarile sau cu schimbarile de peisaj.
“Seceta din acest an poate fi considerata cea mai mare din ultimii 52 de ani. In luna iulie 2012 au fost 16 zile consecutive de canicula, fara precipitatii, si aproape toata luna s-a inregistrat o temperatura medie de peste 32 de grade Celsius, in ambele cazuri, un record fata de 2007”, a explicat, pentru Green Report, Dr. Elena Mateescu, sefa Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie.
“Toate previziunile din agricultura, negative”
In afara de aerul irespirabil din orase, de efectele neplacute pe care le are asupra oamenilor, in special a celor care au probleme de sanatate, canicula afecteaza grav si culturile agricole.
Inclusiv, premierul Victor Ponta a declarat ca prognoza de crestere economica este in scadere din cauza secetei care a afectat agricultura. In acest an cele mai afectate culturi sunt cele de porumb si floarea-soarelui, rapita si, in unele zone, cartoful.
“Anul trecut a fost un an exceptional pentru agricultura si asta a ajutat intr-un fel in a se ajunge la zero, de fapt, nu am mai avut scadere economica. De data asta toate previziunile din agricultura sunt negative”, a afirmat Ponta, intr-o declaratie de presa sustinuta la Ministerul Justitiei.
In Harghita, 97% din culturi, compromise
Judetul Harghita, de exemplu, “se confrunta cu cea mai mare seceta din ultimii 50 ani, aproape intreaga suprafata agricola fiind afectata de lipsa precipitatiilor si caldura excesiva”, potrivit directorului Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Harghita, Torok Jeno. Acesta a declarat, de curand, ca, din intreaga suprafata agricola de 395.500 de hectare, sunt afectate de seceta 383.670 de hectare, adica 97%.
Potrivit site-ului agroromania.ro, care citeaza autoritatile locale, in acest an, in Dolj jumatate din suprafata agricola a fost compromisa, cele mai mari pagube inregistrandu-se la culturile de porumb. In Covasna, seceta a compromis 30% din culture, iar in Buzau au fost greu afectate culturile de porumb, grau si floarea-soarelui, in unele cazuri agricultorii re¬nuntand la treierat.
Uscaciunea, amplificata
de schimbarile climatice si de defrisari
Schimbarile climatice asociate cu amplificarea poluarii, defrisarile sau schimbarile de peisaj, au determinat o accentuare a procesului de uscaciune in tara noastra, si nu numai. Ca urmare, unele zone cu risc ridicat la seceta tind sa fie afectate de aridizare si chiar de desertificare, aceasta insemnand disparitia covorului vegetal si, implicit, degradarea solului.
“In Romania, teritoriul cu risc ridicat fata de fenomenul de seceta pedologica excesiva si prelungita, cu o tendinta crescuta de aridizare si chiar desertificare, cuprinde areale extinse din sudul Olteniei, Munteniei si Moldovei, Baragan si Dobrogea. De asemenea, distributia neuniforma a precipitatiilor pe parcursul anului agricol determina mentinerea si chiar accenturea deficitului de apa din sol, in special in lunile de consum maxim (mai-august), frecventa secetelor pedologice inregistrand in aceasta perioada valorile cele mai ridicate, respective in Dobrogea (97%), in Muntenia (80%), in Moldova (55-85%), Oltenia (45-75%), Banat-Crisana (50-75%) si Transilvania-Maramures (27-50%)”, a explicat Elena Mateescu.
Seceta, a doua mare problema dupa poluare
Incalzirea climei este un fenomen unanim acceptat de comunitatea stiintifica internationala, fiind deja evidentiat de analiza datelor observationale pe perioade lungi de timp. Seceta si fenomenele asociate acesteia, respectiv aridizarea (coborarea excesiva a nivelului freatic) si desertificarea (reducerea suprafetei de sol acoperita de vegetatie si o considerabila saracire si eroziune a solurilor) reprezinta, dupa poluare, a doua mare problema cu care se confrunta omenirea in momentul de fata, afectand toate regiunile globului pamantesc.
“Semnificativ, din punct de vedere al fenomenului schimbarilor climatice, este faptul ca tara noastra se confrunta deja cu stresurile de mediu actuale, vulnerabilitatea crescanda in intensitate si frecventa fata de extremele climatice, cum ar fi seceta, inundatiile, valurile de caldura sau frig, care produc pierderi importante in toate sectoarele economice, fiind din ce in ce mai evidenta”, a mai spus Elena Mateescu.
