Dacă o dietă vegetariană vi se pare prea restrictivă, dar ați vrea totuși să vă reduceți impactul negativ pe care propria alimentație îl are asupra mediului înconjurător, aveți o opțiune: puteți deveni climatarieni. Pentru aceasta, nu trebuie să renunțați complet la carne, ci să vă alegeți alimentele în funcție de sezon, de proximitatea producerii lor și de amprenta de carbon aferentă.
Dacă mâncați alimente produse local, încercați să vă limitați risipa alimentară și să vă reduceți amprenta de carbon asociată consumului de carne, atunci sunteți deja „climatarieni”. Termenul a fost folosit pentru prima dată în 2009, într-un articol al organizației de protejare a mediului Audubon. Însă, abia în 2015 a câștigat popularitate pe rețele de scoializare precum Twitter sau Climates și a fost inclus de New York Times în topul pe 2015 al cuvintelor care fac referire la mâncare.
Jurnaliștii cotidianului american au definit climatarianismul ca „dieta care are ca scop principal să stopeze schimbările climatice. Aceasta include consumul de produse locale (pentru reducerea cantității de energie consumată pentru transport), consumul de porc și pui în loc de vacă și oaie (pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră) și folosirea în întregime a alimentelor (inclusiv cotoare de mere, crusta brânzeturilor sau cojile legumelor)”.
Cei care au promovat intens conceptul sunt creatorii comunității Climates. Conform acestora, climatarianismul definește un stil alimentar caracterizat mai ales prin refuzul de a mânca produse din carne de vacă, oaie, capră și căprioară, încercarea de a reduce consumul de carne în general și evitarea consumării produselor din carne procesată, pentru fabricarea cărora este nevoie de mai multă energie și care pot prezenta, potrivit OMS, riscuri pentru sănătate.
Climatarienii integrează însă în dieta lor carne de porc, pui și pește, tipuri de carne cu un impact negativ mai mic decât cel al cărnii de vacă sau de oaie. Unul dintre motivele pentru care animalele rumegătoare sunt mai dăunătoare pentru mediu este acela că au nevoie de un tip de hrană pentru producția căreia se consumă mai multă energie; în plus, produc mai mult bălegar. De asemenea, în procesul de fermentare a mâncării, ele elimină gaz metan, substanță mult mai periculoasă pentru atmosferă decât dioxidul de carbon. Toate acestea se reflectă în amprenta lor de carbon.
Renunțarea la anumite tipuri de carne și diminuarea cantității totale consumate nu sunt însă singurele caracteristici ale climatarienilor. Aceștia sunt de asemenea atenți să nu pună în pericol stocurile de pește prin consumul lor, să aleagă produse organice, pentru obținerea cărora nu se folosesc pesticide sau alte substanțe și tehnici dăunătoare, dar și să opteze pentru produse locale, proaspete, de sezon, în locul celor înghețate, aduse de la mii de kilometri distanță. De asemenea, ei știu că unele legume pot avea o amprentă de carbon mai mare decât carnea produsă local.
Şi, ceea ce este cel mai important, climatarienii evită cu orice preț risipa alimentară. Ei cumpără cantități mici, gătesc și cu legumele mai puțin proaspete și știu că mențiunea „a se consuma, de preferință, înainte de” este doar orientativă și nu înseamnă obligatoriu că respectivul aliment prezintă un risc pentru sănătate, dacă este consumat după ce trece de data înscrisă pe ambalaj.
Citește și:
