Reprezentanții Complexului Energetic Oltenia (CEO) susțin că această companie este în permanență ținta atacurilor ONG-urilor care au ca scop desființarea energiei produse pe bază de cărbune. Într-un drept la replică compania aducem în atenție unele aspecte ale impacului energiei “verzi” asupra ecosistemelor și sănătății oamenilor. Redam integral dreptul la replică.
Greenpeace „consideră că populația locală și mediul natural sunt prioritare oricăror activități extractive”, dar oare de ce nu sunt prioritare și activitățile producătorilor de energie din surse regenerabile care au impact negativ asupra ecosistemelor gazda (de exemplu, turbinele eoliene ucid anual 440.000 de păsări doar în SUA ) și asupra habitatelor umane învecinate (paletele eolienelor în mișcare, sau bucăți de gheață formate pe ele se pot desprinde și pot provoca victime sau pagube materiale, iar zgomotele și vibrațiile au influențe nocive asupra sănătății oamenilor).
Greenpeace susține că „pulberile în suspensie, sau praful ridicat de utilaje și benzi transportoare, influențează negativ atât sănătatea locuitorilor din zona de extracție, dar și din împrejurimi, pe o rază de zeci de kilometri”. În paralel, putem aduce în discuție efectele negative asupra sănătății riveranilor care se situează la o distanță de 5-10 km de parcurile eoliene prin binecunoscutul „sindrom al turbinelor eoliene” (migrene constante, zgomote în urechi, insomnii, afecțiuni cardiace – simptome raportate frecvent de către persoanele care locuiesc în apropierea turbinelor eoliene).
Mulți localnici au început procese împotriva autorităților pentru că doresc îndepărtarea turbinelor. De exemplu, în Danemarca, unde eolienele au fost introduse în masa deja de 30 ani, guvernul a reacționat la cererea publică, oprind instalarea noilor eoliene terestre, mai ales din cauza riscurilor pentru sănătate.
Reprezentanții Greenpeace „sunt de părere că activitatea minieră distruge permanent pădurea – presupune scoaterea definitivă din circuitul silvic”. Nu pot fi considerate scoateri definitive din circuitul silvic atât timp cât CE Oltenia derulează permanent activități de reconstrucție ecologică prin redarea în circuitul silvic sau agricol a terenurilor libere de sarcini tehnologice. CE Oltenia a redat în circuitul silvic și agricol 575 ha, prin lucrări de amenajare, modelare și refertilizare a solului și prin plantații de grâu, salcâm sau Miscanthus. În schimb, pentru fiecare generator instalat într-o zonă împădurită trebuie defrișați între 16.000 și 24.000 de metri pătrați de pădure.
Inclusiv panourile solare poluează atmosfera încă înainte de utilizarea lor propriu-zisă, pentru că în procesul lor de producere se emana cantități uriașe de CO2, iar din momentul în care sunt montate și sunt în stare de funcționare, un metru pătrat de panouri solare eliberează în atmosfera până la 314 kg CO2 /an.
Producerea panourilor solare înseamnă consumarea unei cantități foare mari de silicon, iar pentru curățarea reactoarelor din producția siliconului este folosit un gaz numit hexafluorida de sulfura, considerat cel mai periculos gaz cu efect de seră (1 tonă de hexafluorida de sulfura are un efect de seră echivalent cu 25.000 de tone de dioxid de carbon).
Spre deosebire de toți ceilalți producători de energie (atât din surse regenerabile, cât și pe bază de cărbune care nu au au realizat niciun fel de investiții pentru reducerea poluării și nici nu dețin autorizațiile de mediu necesare funcționării), CE Oltenia a investit sute de milioane de euro în instalații care încadrează impactul asupra mediului în limitele impuse de legislația actuală și pentru redări în circuitul silvic și agricol a suprafețelor afectate de exploatările miniere .
Cu toate acestea, CE Oltenia este în permanență ținta atacurilor ONG-urilor care au ca scop desființarea energiei produse pe bază de cărbune.
Menționăm că CE Oltenia a invitat reprezentanții Greenpeace și Bankwatch la o ședință de prezentare a tuturor autorizațiilor de mediu și a eforturilor depuse pentru implementarea proiectelor de mediu, dar, în urma discuțiilor purtate, aceștia și-au exprimat dezinteresul total față de realizările companiei, cu convingerea că energia pe bază de cărbune nu trebuie să mai existe, fără a avea o argumentație în acest sens.
Citește și:
Extinderea perimetrelor miniere din Gorj pune în pericol peste 1.300 de hectare de pădure
Bankwatch și Greenpeace opresc în instanță defrișarea a încă 130 hectare de pădure
Bankwatch oprește defrișarea a 22 de hectare de pădure în Gorj
Pădure de 80 de hectare salvată de la defrișare în județul Gorj
Deșeurile din minerit aduc România în fața Curții Europene de Justiție
