Dezvoltarea orașului continuă să ignore mediul, în ciuda semnalelor de alarmă trase de societatea civilă. Spațiile verzi dispar, 564.000 de tone de deșeuri sunt generate anual, iar 60% din poluarea aerului provine din trafic. Un raport recent al Platformei de mediu pentru București confirmă degradarea accelerată a mediului urban și lipsa unei direcții clare din partea autorităților.
Capitala respiră tot mai greu. Calitatea aerului se degradează, vegetația urbană dispare, iar infrastructura gri acaparează orașul.
Potrivit celei de-a doua ediții a raportului „Starea mediului în București”, realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de mediu pentru București, poluarea aerului a atins niveluri alarmante, iar traficul rutier este responsabil pentru 60% din noxe.
În paralel, dezvoltarea urbană a ignorat recomandările europene privind natura urbană, iar deșeurile și schimbările climatice agravează și mai mult situația.
Aerul e sufocat de gaze de eșapament, particule în suspensie și emisii industriale.
Peste jumătate dintre mașini au mai mult de zece ani, iar o treime sunt diesel.
La acestea se adaugă arderile ilegale de deșeuri din jurul orașului și centralele termice mari, care generează peste 75% din emisiile de dioxid de sulf.
În lipsa unor măsuri structurale, degradarea mediului urban continuă.
„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare”, transmite Alina Kasprovschi, directoarea executivă a Fundației Comunitare București.
Spațiile verzi dispar, iar orașul se sufocă
Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi în ultimele trei decenii.
Orașul rămâne vulnerabil în fața dezvoltării imobiliare care transformă vegetația în beton și asfalt.
Aproape 80% din suprafața Capitalei este acoperită de construcții sau asfalt.
În timpul ploilor abundente, sistemul de canalizare este suprasolicitat, iar apa se acumulează rapid în zonele joase.
Accesul la parcuri este inegal.
Doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case se află la mai puțin de 1 km de un parc cu suprafață mai mare de 1 hectar.
Procentul scade în noile cartiere, mai ales în cele de la marginea orașului.
Doar 0,88 arbori revin în medie fiecărui locuitor al Bucureștiului.
Recomandarea Uniunii Europene este de 3 arbori pe cap de locuitor.
În plus, datele sunt înșelătoare: suprafața verde pe cap de locuitor pare ridicată, dar nu reflectă numărul real de utilizatori, care depășește populația oficială.
În 2024 au fost emise avize pentru tăierea a 639 de arbori uscați și au fost plantați doar 1.116 arbori și arbuști.
Dezechilibrul este vizibil.
Valurile de căldură, poluarea și impermeabilizarea zonelor din jurul arborilor accelerează uscarea acestora.
Biodiversitatea urbană, prezentă dar neglijată
Chiar dacă Bucureștiul este adesea perceput ca un oraș sufocat de trafic și construcții, el adăpostește o diversitate mare de specii.
Plante și animale se regăsesc în fisurile clădirilor, pe acoperișuri, în metrou sau în subsoluri.
Între 48 și 63 de apeluri la 112 sunt înregistrate anual din cauza faunei sălbatice urbane.
Cele mai multe semnalează prezența șerpilor (58%), urmate de căpriori (14%), vulpi (13%) și mistreți (10%).
Aerul din București, sufocat de trafic și arderea deșeurilor
Traficul rutier produce 60% din poluarea aerului în București. Orașul este traversat zilnic de sute de mii de vehicule. Peste jumătate dintre mașinile din Capitală au mai mult de zece ani. Mai mult de o treime sunt diesel.
Noxele cele mai frecvente sunt particulele în suspensie, oxizii de azot, benzenul și hidrogenul sulfurat. Valorile legale sunt adesea depășite.
În multe zone din oraș, stațiile de monitorizare înregistrează frecvent depășiri ale valorilor maxime admise pentru acești poluanți.
Arderile de deșeuri din localitățile din jurul Bucureștiului agravează poluarea cu particule și alți produși toxici de ardere.
Centralele termice mari generează 76% din emisiile de dioxid de sulf și 70% din cele de dioxid de carbon.
Acestea contribuie și la 36% din emisiile de oxizi de azot în aerul respirat de bucureșteni.
Un pericol în creștere este ozonul troposferic, un indicator al smogului fotochimic, prezent mai ales vara.
În 2024, temperatura medie în Capitală a fost de 27,43°C, cu 6°C peste media multianuală!
Cartiere întregi înregistrează depășiri constante ale limitelor legale pentru ozon, accentuate de temperaturile extreme.
Ozonul troposferic se formează în zilele caniculare. Smogul fotochimic rezultat afectează grav sănătatea populației.
Copiii, vârstnicii și bolnavii cu afecțiuni respiratorii sunt cei mai expuși la efectele poluării din sezonul cald.
Fără un plan funcțional pentru calitatea aerului, Bucureștiul nu are o direcție clară de intervenție.
Actualul Plan integrat de calitate a aerului a fost anulat de instanță pentru neconformități semnalate de ONG-uri.
Bucureștiul, nepregătit pentru valurile tot mai intense de căldură
Schimbările climatice aduc riscuri majore pentru Capitală. Temperaturile și regimul precipitațiilor s-au modificat accelerat în ultimii ani.
Capacitatea de reacție a instituțiilor și populației este limitată. Adaptarea urbană la crize climatice întârzie.
Vara 2024 a fost cea mai fierbinte din istoria măsurătorilor.
Temperatura medie a ajuns la 27,43°C, cu +5,96°C față de medie.
Numărul de zile tropicale a ajuns la 40–45. În iulie, s-au înregistrat până la 12,5 astfel de zile.
După 1990, valurile de căldură sunt mai frecvente și mai lungi. Media actuală este de 2,7 episoade pe an.
Cele mai intense perioade de caniculă ating 8,3 episoade. În viitor, durata acestor episoade poate depăși 10 zile.
Riscul ca mai multe valuri de căldură să se unească în serii prelungite crește semnificativ în fiecare vară.
Temperatura în București este cu 0,9-1,2°C mai mare decât în zonele din jurul orașului.
Fenomenul se numește „efect de insulă de căldură”.
Zonele cele mai afectate sunt Romană, Universitate, Unirii și Gara de Nord.
Aceste areale rețin căldura pe timpul nopții, menținând disconfortul termic și afectând sănătatea populației urbane.
Deșeuri multe, infrastructură puțină și dependență alimentară totală
Peste 563.000 de tone de deșeuri urbane au fost generate în 2024, adică aproape 294 kg pe locuitor, anual.
Doar 42% din această cantitate a fost tratată, restul ajungând la groapă, în lipsa unor alternative funcționale.
Depozitarea domină încă gestionarea deșeurilor, deși normele europene cer tranziția spre soluții circulare.
Infrastructura necesară – stații de sortare, compostare și instalații tehnologice, rămâne insuficientă.
Colectarea separată la sursă nu funcționează eficient, din cauza lipsei echipamentelor și a sprijinului instituțional.
Valorificarea deșeurilor este blocată de lipsa investițiilor în centre de reciclare și în logistică urbană modernă.
Terenurile agricole din jur sunt abandonate, iar serele și livezile au fost înlocuite cu construcții sau au fost lăsate în paragină.
Hrana ajunge pe mesele locuitorilor exclusiv prin rețele de aprovizionare externe, din țară sau din import.
Orașul este complet dependent de lanțuri externe pentru consumul zilnic, fără rezerve de autonomie alimentară.
Beton pe spații verzi și trafic generat de lipsa planificării
Peste 268.000 de locuințe au fost construite între 2010 și 2023, cele mai multe în blocuri cu regim mare de înălțime.
Noile clădiri au apărut pe foste platforme industriale, dar și pe terenuri deschise, inclusiv spații verzi.
Extinderea orașului a fost dublată de o densificare haotică, prin ocuparea fragmentelor verzi dintre construcții.
Dezvoltarea rezidențială nu a fost însoțită de servicii publice – educație, sănătate, cultură în noile cartiere.
Locuitorii sunt nevoiți să traverseze orașul pentru a avea acces la școli, spitale sau instituții culturale.
Nivelul de trafic a crescut proporțional, iar poluarea generată de deplasări lungi afectează calitatea aerului.
Eficiența energetică a fost tratată superficial. Cele mai multe reabilitări s-au rezumat la anvelopări cu polistiren.
Lucrările au fost adesea realizate defectuos, cu efecte negative asupra izolației și a mediului urban.
Polistirenul, folosit în masă, eliberează particule și stiren în aer în timpul degradării sau montajului.
Problemele de ventilație și supraîncălzire afectează și interiorul locuințelor, în special în blocurile vechi reabilitate.
Transport motorizat dominant, soluții sustenabile lăsate pe locul doi
Tranziția către mobilitate sustenabilă nu a început. Politicile publice vizează mai mult fluidizarea traficului decât schimbarea lui.
Autoritățile se concentrează pe aglomerație, locuri de parcare și siguranță rutieră, nu pe înlocuirea transportului poluant.
Rețeaua de transport public are nevoie urgentă de modernizare. Conectivitatea și acoperirea teritorială sunt insuficiente.
Extinderea metroului și dezvoltarea metroului ușor sunt esențiale pentru un sistem eficient și mai puțin poluant.
Parcul auto a crescut, dar nu s-a înnoit în mod semnificativ. Mașinile vechi și diesel domină încă orașul.
Doar 1,25% din autovehicule sunt electrice. Alte tipuri de motorizări alternative reprezintă sub 8% din total.
Infrastructura pentru transport verde rămâne slabă, discontinuă și ineficientă pentru locuitorii care vor să o folosească.
Mersul pe jos e o opțiune frecventă pentru 15% dintre locuitori, dar nu e încurajat de politici urbane clare.
Bicicleta este folosită constant de doar 1% dintre oameni. Lipsa pistelor și siguranței descurajează deplasările alternative.
Societatea civilă cere schimbare, dar instituțiile întârzie reacția
Un sondaj realizat între februarie și mai 2025 arată care sunt principalele probleme de mediu percepute local.
Cantitatea redusă de spații verzi și distribuția lor inechitabilă au fost menționate de 81% dintre respondenți.
Poluarea aerului a fost semnalată de 68%, iar managementul deșeurilor a fost indicat de jumătate dintre participanți.
Ancheta a inclus 17 ONG-uri și 9 grupuri de inițiativă civică active în domeniul protecției mediului.
Majoritatea, 72,7% – consideră că problemele pot fi rezolvate, dar reclamă lipsa de acțiune a instituțiilor publice.
Absența unei strategii coerente și slaba colaborare instituțională sunt obstacole majore pentru îmbunătățirea situației.
ONG-urile și grupurile civice colaborează tot mai des cu administrația în procesul de luare a deciziilor.
Relațiile cu autoritățile sunt însă fragile și necesită timp, consistență și respect pentru expertiza din societate.
Cei mai frecvenți parteneri sunt instituțiile publice și alte grupuri civice, urmate de ONG-uri, cetățeni și mass-media.
„Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acțiuni concrete pentru că un viitor mai bun și un mediu mai sănătos în Capitală”, spune Alina Kasprovschi, directoarea executivă a Fundației Comunitare București.
CITIȚI ȘI:
Podcast Green Report | Poluarea aerului crește internările în spitale
Interviu | Cum încearcă comunitățile din București să diminueze poluarea aerului?
