Orașele sunt puncte fierbinți ale poluării aerului, iar o mare parte din lume se urbanizează rapid. Îmbunătățirea mobilității și a transportului public este esențială pentru curățarea aerului și pentru crearea unor orașe și comunități sustenabile. Poluarea aerului este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice, a climei și a mediului. 41% dintre orașele lumii înregistrează niveluri de poluare de peste 7 ori mai mari decât recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății. Iată care este calitatea aerului în marile orașe.
Aer din ce în ce mai poluat în orașe
În 97% dintre orașele din țările cu venituri mici și medii, nivelurile de poluare sunt periculos de ridicate. 68% din populația lumii este estimată să trăiască în orașe până în 2050. Iată de ce calitatea aerului în marile orașe este în scădere și cum afectează acest lucru sănătatea.
Țările din Africa și Asia se urbanizează într-un ritm accelerat, ceea ce înseamnă că tot mai mulți oameni vor respira aer toxic și vor muri prematur fără un plan pentru un aer mai curat.
Orașele au adesea o calitate slabă a aerului, din cauza unei combinații de factori, în principal proveniți din activitățile umane și din caracteristicile geografice. Concentrarea mare de vehicule, facilități industriale și proiecte de construcții generează cantități masive de emisii.
În plus, cererea ridicată de energie din mediul urban duce la arderea combustibililor fosili, care eliberează poluanți în atmosferă.
Alte surse importante de poluare includ arderea deșeurilor și a combustibililor solizi, precum cărbunele și lemnul, în gospodării. În unele orașe, condițiile meteorologice agravează și mai mult calitatea aerului deja precară.
Sursele poluării aerului urban
- Urbanizarea: Creșterea rapidă a populației în orașe duce la emisii mai mari din trafic și la o cerere crescută de energie, ceea ce contribuie semnificativ la poluarea aerului.
- Industrializarea: Fabricile și procesele industriale eliberează o varietate de poluanți care afectează negativ calitatea aerului.
- Emisiile din transport: Vehiculele sunt o sursă majoră de poluanți nocivi, cum ar fi oxizii de azot și particulele în suspensie, care degradează calitatea aerului urban.
- Activitățile de construcții: Praful și emisiile de pe șantiere contribuie la povara poluantă în mediul urban.
- Folosirea combustibililor în gospodării: Arderea combustibililor fosili pentru încălzire și gătit în zonele urbane eliberează poluanți ce contribuie la scăderea calității aerului.
Prevalența poluării aerului în mediile urbane subliniază nevoia de soluții ample de monitorizare și gestionare. Prin identificarea principalelor surse de poluare, putem înțelege mai bine efectele acestora și implementa măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului.
Surse majore de poluare în orașe
- Transportul este un contributor principal la poluarea aerului urban. Vehiculele emit poluanți nocivi precum oxizii de azot și particulele fine, care afectează calitatea aerului și pun în pericol sănătatea publică. Congestia din trafic și staționarea cu motorul pornit accentuează aceste efecte, ceea ce face din transport un domeniu prioritar în reducerea poluării.
- Activitățile industriale emit o gamă largă de poluanți, inclusiv dioxid de sulf și compuși organici volatili. Aceste emisii provin din arderea combustibililor fosili și alte procese industriale, având efecte negative asupra sănătății respiratorii și mediului.
- Producția de energie este o altă sursă majoră de poluare urbană. Arderea combustibililor fosili în centralele electrice produce dioxid de carbon, oxizi de azot și dioxid de sulf. Acești poluanți contribuie la formarea smogului și a ploilor acide, afectând atât sănătatea populației, cât și mediul înconjurător. Trecerea la surse de energie mai curate poate reduce aceste efecte.
- Consumul de energie în gospodării, mai ales prin arderea combustibililor fosili pentru încălzire și gătit, eliberează poluanți precum monoxidul de carbon și particulele în suspensie. În zonele dens populate, aceste emisii se acumulează și înrăutățesc calitatea aerului.
- Alte surse includ activitățile din construcții și cele agricole. Șantierele produc praf și emisii, iar practicile agricole generează amoniac și metan. Toate acestea contribuie la un amestec complex de poluanți care pun la încercare mediul urban.
Efectele poluanților urbani asupra sănătății
- Particulele în suspensie, mai ales cele fine (PM2.5), pătrund adânc în plămâni. Acestea provoacă inflamații cronice, reduc funcția pulmonară și cresc riscul apariției unor boli precum astmul sau cancerul pulmonar. Expunerea pe termen lung duce la mai multe internări și o rată mai mare a mortalității.
- Dioxidul de azot, provenit în special din emisiile vehiculelor, irită căile respiratorii, agravează afecțiunile respiratorii existente și reduce capacitatea pulmonară. Contribuie la dezvoltarea astmului la copii și crește riscul infecțiilor respiratorii.
- Ozonul, un poluant secundar format prin reacția luminii solare cu oxizii de azot și compușii organici volatili, agravează problemele respiratorii. Acesta declanșează crize de astm, reduce funcția plămânilor și poate duce la boli pulmonare obstructive cronice (BPOC).
- Populațiile vulnerabile sunt cele mai afectate de acești poluanți. Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente prezintă cel mai mare risc. De asemenea, factorii socio-economici influențează expunerea, iar persoanele din zonele defavorizate sunt adesea cele mai expuse și cele mai afectate.
CITEȘTE ȘI: Poluarea aerului în România: întârzieri și vieți pierdute
Calitatea aerului în marile orașe din Europa
Europa se confruntă cu o „criză severă de sănătate publică, aproape toți locuitorii continentului trăind în zone cu niveluri periculoase de poluare a aerului, potrivit unei investigații realizate de publicată în 2023.
O analiză a datelor colectate prin metode de ultimă generație – inclusiv imagini detaliate din satelit și măsurători de la peste 1.400 de stații de monitorizare de la sol – dezvăluie o imagine alarmantă a calității aerului: 98% dintre oameni trăiesc în zone cu poluare cu particule fine (PM2.5) care depășesc recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Aproape două treimi dintre aceștia locuiesc în regiuni în care nivelul de poluare este de peste două ori mai mare decât limitele OMS.
Cea mai afectată țară din Europa este Macedonia de Nord. Aproape două treimi din populația țării trăiește în zone unde poluarea cu PM2.5 este de peste patru ori mai mare decât nivelul recomandat de OMS, iar în patru regiuni – inclusiv în capitala Skopje – s-au înregistrat valori de aproape șase ori mai mari.
Europa de Est este semnificativ mai afectată decât Europa de Vest, cu excepția Italiei, unde mai mult de o treime dintre locuitorii din Valea Padului și regiunile învecinate din nordul țării respiră aer cu o concentrație de particule fine de patru ori mai mare decât cea recomandată de OMS.
The Guardian a colaborat cu experți în poluare pentru a crea o hartă interactivă ce evidențiază cele mai afectate zone de pe continent. Măsurătorile vizează PM2.5 – particule microscopice aflate în aer, generate în principal prin arderea combustibililor fosili, care pot pătrunde în plămâni și ajunge în sânge, afectând aproape toate organele corpului.
Potrivit OMS, nivelul mediu anual de PM2.5 nu ar trebui să depășească 5 micrograme pe metru cub (µg/m³).
Noua analiză arată că doar 2% din populația Europei locuiește în zone care se încadrează în această limită. Specialiștii afirmă că poluarea cu PM2.5 provoacă în jur de 400.000 de decese anual pe continent.
CITEȘTE ȘI: Ce este poluarea aerului și cum poate fi aceasta combătută
Ce este PM2.5?
Particule fine din aer, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri, care pătrund adânc în sistemul respirator și în circulația sangvină, fiind extrem de dăunătoare pentru sănătate.
„Aceasta este o criză severă de sănătate publică”, a declarat profesorul Roel Vermeulen, epidemiolog de mediu la Universitatea Utrecht, care a condus echipa de cercetători ce a colectat date din întreaga Europă. „Vedem foarte clar că aproape toată lumea din Europa respiră aer nesănătos.”
Alte concluzii din date:
- Aproape toți locuitorii din șapte țări din Europa de Est – Serbia, România, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia și Ungaria – trăiesc în zone cu de două ori mai multă poluare decât recomandările OMS.
- Peste jumătate din populația din Macedonia de Nord și Serbia trăiește în zone unde nivelurile sunt de patru ori peste limita OMS.
- În Germania, trei sferturi din populație respiră aer cu niveluri de PM2.5 de două ori mai mari decât cele recomandate. În Spania procentul este de 49%, iar în Franța de 37%.
- În Marea Britanie, trei sferturi dintre oameni trăiesc în zone unde expunerea este între una și două ori peste limita OMS, iar aproape un sfert sunt expuși la niveluri de peste două ori mai mari.
- Aproape 30 de milioane de europeni trăiesc în zone unde concentrația de particule fine este de cel puțin patru ori mai mare decât recomandările OMS.
- În Suedia, nu există nicio zonă în care PM2.5 să depășească de două ori limita OMS, iar unele regiuni din nordul Scoției sunt printre puținele din Europa care se încadrează în normele recomandate.
Sursele principale de PM2.5 sunt traficul rutier, industria, încălzirea locuințelor și agricultura, iar efectele sunt resimțite în special de comunitățile sărace.
CITEȘTE ȘI:Calitatea aerului în România și legislația amprentei de carbon
Cum afectează poluarea sănătatea: Accident vascular cerebral, boli de inimă și cancer
Poluarea aerului a devenit o temă majoră de preocupare în Europa, iar Uniunea Europeană este supusă unei presiuni crescânde pentru a lua măsuri concrete. Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat adoptarea limitelor OMS pentru PM2.5 până în 2035.
Legea, care urmează să fie negociată cu Consiliul UE, ar stabili o limită legală de 5 µg/m³ pentru media anuală de PM2.5, în scădere față de 25 µg/m³, cât este în prezent.
Însă experții avertizează că este nevoie de acțiuni urgente acum. Dovezile științifice în creștere arată că poluarea aerului afectează aproape fiecare organ din corp și este legată de un număr mare de probleme de sănătate – de la boli cardiovasculare și respiratorii, până la cancer, diabet, depresie, afecțiuni mentale, afectarea cogniției și greutate mică la naștere.
Un studiu recent a arătat că poluarea aerului este responsabilă pentru 1 milion de nașteri moarte anual. Iar un altul a constatat că tinerii care locuiesc în orașe au deja miliarde de particule toxice în inima lor.
Dr. Hanna Boogaard, expert în poluarea aerului în Europa, de la Health Effects Institute (SUA), a declarat că această nouă analiză este esențială pentru a informa dezbaterile privind efectele poluării asupra sănătății:
„Aceste decese sunt prevenibile, iar estimarea nu include milioanele de cazuri de boli non-fatale, ani trăiți cu dizabilități, spitalizări atribuite sau efectele altor poluanți.”
Aproape fiecare organ din corp poate fi afectat de poluarea aerului. Din cauza dimensiunii lor foarte mici, unele particule poluante pot pătrunde în fluxul sanguin prin plămâni și se pot răspândi în întregul organism, provocând inflamații sistemice și efecte cancerigene.
Ce boli sunt asociate cu expunerea la poluarea aerului?
Poluarea aerului este un factor de risc atât pentru mortalitatea generală, cât și pentru anumite boli specifice. Afecțiunile cel mai strâns legate de expunerea la poluarea aerului includ: accidentul vascular cerebral, boala cardiacă ischemică, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), cancerul pulmonar, pneumonia și cataracta (în cazul poluării aerului din gospodării).
Există, de asemenea, dovezi sugestive care leagă expunerea la poluarea aerului de un risc crescut pentru rezultate negative în sarcină (precum greutatea mică la naștere sau dezvoltarea insuficientă în raport cu vârsta gestațională), alte tipuri de cancer, diabet, tulburări cognitive și boli neurologice.
CITEȘTE ȘI: Calitatea aerului în București: câtă poluare este în Capitală
Cei mai importanți poluanți ai aerului care duc la îmbolnăvire
Deși există numeroase substanțe toxice care afectează sănătatea, poluanții pentru care există cele mai puternice dovezi de îngrijorare din punct de vedere al sănătății publice includ:
- particulele în suspensie (PM),
- monoxidul de carbon (CO),
- ozonul (O₃),
- dioxidul de azot (NO₂)
- și dioxidul de sulf (SO₂).
Particulele fine în suspensie reprezintă o sursă deosebit de importantă de risc pentru sănătate, deoarece aceste particule foarte mici pot pătrunde adânc în plămâni, pot ajunge în sânge și se pot răspândi către organe, provocând leziuni sistemice ale țesuturilor și celulelor.
Problemele de sănătate pot apărea atât la copii, cât și la adulți, în urma expunerii pe termen scurt sau lung la poluanții atmosferici. Nivelurile și durata expunerii considerate „sigure” variază în funcție de poluant și de boala asociată. Pentru unii poluanți, nu există un prag sub care să nu apară efecte negative.
De exemplu, expunerea pe termen scurt la un nivel ridicat de particule în suspensie poate duce la scăderea funcției pulmonare, infecții respiratorii și agravarea astmului.
În schimb, expunerea prelungită sau cronică la particule fine în suspensie crește riscul de boli cu debut lent, cum ar fi bolile netransmisibile precum accidentul vascular cerebral, bolile de inimă, BPOC-ul și cancerul.
