În satele din America Centrală, în câmpiile arse de soare ale Indiei sau în fermele din Sri Lanka, mii de oameni mor anual din cauza unei boli renale misterioase, care nu are legătură cu diabetul sau hipertensiunea. Se numește CKDu — „boala cronică de rinichi de origine necunoscută” — și este tot mai mult asociată cu căldura extremă, deshidratarea și expunerea la toxine. Dar, în contextul schimbărilor climatice, nici România nu este imună la această amenințare.
Ce este CKDu și de ce sperie lumea medicală?
CKDu — Chronic Kidney Disease of Unknown — este o formă de boală renală care apare în rândul oamenilor sănătoși, fără factori de risc clasici precum diabetul sau hipertensiunea. Pacienții sunt, în general, bărbați tineri, muncitori în agricultură, construcții sau minerit, care petrec ore întregi în arșiță, cu acces limitat la apă și la condiții de protecție.
Specialiștii avertizează că fenomenul are proporțiile unei epidemii. În unele sate din America Centrală, CKDu a devenit principala cauză de deces la bărbați de vârstă activă. În Sri Lanka, întreaga comunitate agricolă este afectată, iar boala a fost recunoscută ca urgență de sănătate publică.
Căldura extremă – un dușman invizibil
Ipoteza cea mai puternic susținută de cercetători este că expunerea repetată la temperaturi extreme și deshidratarea duc la micro-leziuni renale care, în timp, se acumulează și devin ireversibile.
Așa-numita „nefropatie indusă de căldură” a fost observată în rândul muncitorilor din trestie de zahăr din America Centrală: bărbați tineri care, după ani de muncă în soare, ajung la dializă.
Studiile arată că perioadele de caniculă cresc semnificativ riscul de insuficiență renală acută. Chiar și în Statele Unite, în state precum California sau Florida, s-a observat o creștere a cazurilor de afectare renală în rândul lucrătorilor agricoli în timpul valurilor de căldură.
Toxinele din apă și sol – un cocktail mortal
Pe lângă factorul termic, cercetările sugerează că poluanții din mediu joacă un rol semnificativ. Pesticidele, metalele grele, apa dură sau contaminată cu fluor pot accelera degradarea rinichilor.
În Sri Lanka, zonele cu apă cu conținut ridicat de fluor au o incidență mai mare de CKDu, ceea ce întărește ipoteza unei legături între calitatea apei și boală.
La acest tablou se adaugă și expunerea la praf, chimicale industriale sau chiar folosirea frecventă a unor medicamente antiinflamatoare, care pot afecta rinichii deja vulnerabili.
Un diagnostic care vine prea târziu
Una dintre problemele majore este că CKDu rămâne mult timp asimptomatic.
Oamenii ajung la spital abia când boala este avansată, iar rinichii nu mai funcționează.
În zonele sărace, unde dializa este rar accesibilă, acest diagnostic echivalează adesea cu o condamnare la moarte.
Salvatore Viscomi, medic și expert în domeniu, avertizează că soluțiile simple precum hidratarea regulată, pauzele la umbră și screening-ul medical la locul de muncă ar putea salva vieți. Însă aceste măsuri sunt greu de implementat în comunități cu resurse limitate.
„Primul lucru este conștientizarea faptului că această boală există”, a spus Viscomi. „Cred că mulți oameni, mulți medici, nu sunt conștienți de acest fenomen.”
Și România este vulnerabilă
Poate părea o problemă îndepărtată, dar România nu este departe de scenariul care se desfășoară astăzi în America Latină sau Asia.
Schimbările climatice aduc verile cele mai fierbinți din istorie, cu perioade de caniculă ce depășesc 40°C.
Muncitorii din agricultură, construcții sau chiar transporturi sunt expuși la aceleași riscuri: deshidratare cronică, efort fizic intens și lipsa unor măsuri de protecție.
În plus, poluarea apei și solului cu nitrați, pesticide sau metale grele este o problemă reală în multe zone rurale din România.
În comunități unde accesul la apă potabilă sigură este limitat, combinația dintre căldură extremă și contaminanți poate crea condițiile perfecte pentru apariția cazurilor de CKDu.
Ce putem face?
Soluțiile nu sunt complicate, dar necesită voință și coordonare:
-
asigurarea accesului constant la apă potabilă și spații de odihnă la locul de muncă;
-
educație pentru muncitori despre importanța hidratării și a pauzelor la umbră;
-
testări regulate pentru depistarea precoce a problemelor renale;
-
politici publice care să reglementeze calitatea apei și expunerea la pesticide.
În România, implementarea unor reguli de protecție pentru muncitorii expuși la soare ar putea preveni apariția unor cazuri de CKDu și ar demonstra că am învățat din experiențele altor țări.
Concluzie
CKDu nu este doar o enigmă medicală, ci și un simptom al inegalităților sociale și al schimbărilor climatice. O boală care lovește în cei mai vulnerabili: oamenii care muncesc din greu în condiții extreme, fără protecție.
Dacă vrem să evităm ca această epidemie tăcută să lovească și în România, trebuie să acționăm acum: să protejăm muncitorii, să investim în cercetare și să luăm în serios legătura dintre mediu și sănătatea noastră.
Citiți și:
Critic: Planeta va depăși încălzirea globală de 1,5°C în 3 ani
