Căldura verii nu aduce doar temperaturi record, ci și o presiune tot mai mare asupra rețelei de apă a Capitalei.
În 2025, bucureștenii au resimțit nu doar canicula, ci și facturile mai mari la utilități, în contextul unei creșteri a consumului și a tarifelor.
Vara înseamnă mai multă apă la robinet
Potrivit discuțiilor din comunitățile online, o gospodărie din București consumă în medie între 8 și 12 metri cubi de apă pe lună pentru fiecare persoană.
Se ajunge ușor la o medie de aproximativ 10 mc de persoană pe lună – adică 10.000 de litri de apă! – pentru două persoane doar din aspectele esențiale ale vietii de zi cu zi.
Includem un CALCULATOR care transformă metri cubi in litri.
Pe timpul verii, creșterea vine natural: dușuri mai dese, udarea plantelor și a teraselor, dar și un timp petrecut mai mult acasă.
Toate acestea se reflectă direct în facturile de utilități.
Apele subterane și apa potabilă în București: calitate și provocări
Apele subterane din municipiul București, în special cele din stratul freatic situat la cea mai mică adâncime, ridică probleme importante de calitate.
Potrivit unui raport de cercetare al Fundației comunitare București,
aceste ape nu îndeplinesc criteriile de potabilitate, iar situația devine îngrijorătoare în special în zonele periferice, unde unele gospodării încă le folosesc pentru consumul direct.
Calitatea apei subterane este influențată negativ mai ales după perioadele cu precipitații abundente, când nivelul freatic crește, spălând în stratul superficial poluanți precum nitrații.
Astfel, concentrațiile de nitrați depășesc adesea pragul legal de 50 mg/l, ceea ce reprezintă un risc pentru sănătatea populației.
În schimb, apele subterane de adâncime din București sunt, în general, mai protejate și mai puțin afectate de poluare. Cu excepția unor zone punctuale, unde sunt folosite în spațiile publice — parcuri, piețe, spitale — și de către agenți economici.
Totuși, în aceste ape apar încărcări cu amoniu și fosfați, cu valori care depășesc frecvent 0,3 mg/l, în timp ce concentrațiile de nitriți și nitrați rămân foarte scăzute.
Având în vedere că numărul utilizatorilor apelor subterane a crescut, gestionarea calității acestora devine o prioritate esențială.
În ceea ce privește apa potabilă distribuită prin rețeaua publică, calitatea este monitorizată constant de SC Apa Nova București printr-o rețea de 55 de puncte. La acestea se adaugă și monitorizări suplimentare solicitate de autoritățile municipale.
Sunt analizați 18 parametri reprezentativi, iar datele oficiale arată că majoritatea probelor respectă normele legale privind calitatea apei.
Probleme sporadice pot apărea însă în privința clorului rezidual, fierului sau turbidității, însă acestea sunt relativ rare.
Sondările populației relevă un nivel interesant de percepție: aproximativ 55% dintre locuitori consideră că apa potabilă are o calitate bună. Restul de 45% se plâng de mirosul specific de clor sau de transparența apei.
Mai mult, deși calitatea apei corespunde normelor, doar 36% dintre bucureșteni folosesc efectiv apa de la robinet pentru băut.
În ultimii ani, însă, se observă o tendință de creștere a consumului de apă potabilă din rețeaua publică, în special după ce tot mai multe locuințe au instalat sisteme de filtrare.
Această situație subliniază nevoia unei comunicări mai bune privind calitatea apei. La fel de importante sunt și măsuri continue de monitorizare și îmbunătățire, pentru a crește încrederea populației și a reduce consumul alternativ, adesea costisitor sau nesigur, de apă îmbuteliată.
Diferențe de consum între tipurile de gospodării: bloc versus casă
Consumul de apă în București variază semnificativ în funcție de tipul de locuință și de stilul de viață al locatarilor. Vara amplifică aceste diferențe.
Consumatorii din blocuri au, în general, un consum mai mic de apă comparativ cu cei din case individuale. Motivul principal este lipsa grădinii sau a curții care să necesite irigații, dar și suprafața mai redusă a locuinței. În blocuri, utilizarea apei se concentrează preponderent în interior – pentru băut, gătit, spălat și igienă personală.
De asemenea, sistemele centralizate de încălzire și apă caldă pot reduce pierderile și risipa, contribuind la un consum mai eficient.
Pe de altă parte, gospodăriile din case individuale au un consum mai ridicat, mai ales pe timp de vară. Curțile și grădinile necesită udare regulată, mai ales în perioadele secetoase și caniculare.
Fie că este vorba de irigarea gazonului, a pomilor fructiferi sau a florilor de pe terase, cantitatea de apă folosită suplimentar poate fi semnificativă. În plus, casele mai mari pot avea și piscine sau fântâni ornamentale, care cresc suplimentar consumul.
Familiile cu copii, indiferent dacă locuiesc la bloc sau în casă, au tendința să consume mai multă apă. Copiii se spală mai des, folosesc mai multă apă pentru joacă sau igienă, iar spălarea hainelor se face frecvent, mai ales vara. Acest factor adaugă volume considerabile în consumul zilnic.
În schimb, persoanele singure sau cuplurile fără copii au un consum mai redus, deoarece folosesc apa mai puțin intens.
Aceste diferențe se reflectă în facturile lunare, iar vara ele pot urca cu până la 20–25% din cauza creșterii necesarului pentru irigații și răcorire. Astfel, în gospodăriile din case, factura de apă poate fi aproape dublă față de cea a unei familii de doi adulți dintr-un apartament.
Creșterea consumului de apă în București în timpul verii: provocări și contexte
Municipiul București se confruntă anual cu o creștere semnificativă a consumului de apă pe durata sezonului cald, ceea ce pune presiune suplimentară asupra resurselor de apă disponibile.
Apa este esențială pentru diverse activități — consumul casnic, industria, irigarea spațiilor verzi și menținerea curățeniei orașului. Toate acestea cresc în intensitate pe timp de vară, când temperaturile ridicate sporesc necesarul de hidratare și răcorire.
Potrivit raportului „Starea mediului în București”, apa potabilă folosită în București provine în principal din râurile Argeș și Dâmbovița, fiind tratată în uzinele Roșu, Arcuda și Crivina-Ogrezeni.
Consumul este împărțit între populație (circa 50%), industrie (43%) și agricultură (7%).
În perioadele de vară, consumul casnic și al industriei crește, influențând atât volumul de apă brută necesar, cât și cantitatea de ape uzate generate.
Pe lângă apa de suprafață, orașul utilizează și apă subterană, extrasă dintr-un număr important de foraje. Însă aceasta reprezintă sub 20% din totalul consumului, fiind afectată și de existența unor foraje individuale neautorizate, care pun în pericol calitatea resursei.
Creșterea consumului de apă în lunile calde are impact și asupra infrastructurii urbane. Raportul menționează că rețeaua de canalizare și stațiile de epurare, precum cea de la Glina, trebuie să gestioneze volume mai mari de ape uzate, care conțin poluanți organici și anorganici, metale grele, pesticide sau produse petroliere.
În plus, ploile de vară, adesea intense, cresc volumul apelor pluviale ce ajung în rețele, încărcând suplimentar sistemul și aducând poluanți din mediul urban.
Pentru a face față acestor provocări, este esențial un management durabil al resurselor de apă, care să prevină risipa și poluarea, să asigure calitatea apei și să mențină funcționarea eficientă a infrastructurii.
În plus, implicarea cetățenilor și a industriei în adoptarea unor practici responsabile este vitală pentru protejarea resurselor, mai ales în contextul creșterii cererii specifice perioadelor de vară.
Tarife mai mari, fără tarifare progresivă
Începând cu 1 iulie 2025, Apa Nova a aplicat noile tarife aprobate de ANRSC: 7,07 lei/mc cu TVA pentru apă potabilă și 3,73 lei/mc pentru canalizare.
Bucureștiul rămâne însă printre orașele cu tarife mai mici decât alte regiuni – în unele județe, prețul apei depășește 9–10 lei/mc.
În unele orașe europene, tarifele pentru apă cresc odată cu consumul, încurajând astfel economisirea. Acest sistem „progresiv” ar putea fi adoptat și în București pentru a descuraja risipa. Pe termen lung, tarifele progresive ajută la echitate și la protejarea resurselor limitate.
Capitala încă nu are tarifare progresivă: indiferent de consum, prețul pe metru cub este același.
Astfel, pentru două persoane care consumă vara aproximativ 20 mc de apă, factura lunară ajunge la aproape 150 de lei.
Investiții pentru o rețea mai modernă
Pentru a face față nevoilor tot mai mari, Apa Nova a anunțat în martie 2025 investiții de 40,5 milioane de euro.
Planurile includ contorizare inteligentă, eficiență energetică și extinderea rețelei de alimentare. Până în 2036, valoarea totală a investițiilor programate se ridică la 230,9 milioane de euro.
Apa rămâne sigură în toate sectoarele
Apa Nova monitorizează zilnic calitatea apei în 55 de puncte fixe din toate sectoarele Bucureștiului. În fiecare an se fac peste 6.000 de analize și se verifică peste 130.000 de parametri chimici, biologici și fizici.
Rezultatele confirmă că apa de la robinet este sigură pentru consum în toate sectoarele.
Risipa apei – un dușman nevăzut al resurselor noastre
În București, ca în multe alte orașe mari, risipa de apă reprezintă o problemă gravă care agravează presiunea asupra rețelelor și asupra mediului. Pierderile de apă pot apărea atât la nivelul infrastructurii, prin conducte vechi și fisurate, cât și în gospodării, prin scurgeri nesesizate sau utilizare neglijentă.
Se estimează că până la 30% din apa produsă poate fi pierdută în rețelele urbane, iar o bună parte din aceasta se adună în subsolurile orașului sau se evaporă, fără să ajungă la consumatori.
În gospodării, robinetele care picură, toaletele cu scurgeri și furtunurile folosite excesiv pentru spălat mașini sau curți adaugă la această pierdere.
Risipa de apă nu înseamnă doar costuri mai mari pentru consumatori, ci și un impact dublu asupra mediului: se consumă inutil resurse naturale și se generează o sarcină suplimentară pentru tratarea și pomparea apei, cu un consum energetic ridicat.
De ce este important să protejăm apa?
Apa este esențială pentru viață, pentru sănătatea publică și pentru funcționarea orașelor. Bucureștiul, în ciuda resurselor sale, se confruntă cu provocări legate de gestionarea durabilă a apei, mai ales în contextul schimbărilor climatice și al creșterii populației.
Fiecare litru de apă economisit contribuie la asigurarea unui viitor mai sigur și mai echitabil pentru toți. Protejarea apei înseamnă:
- reducerea consumului energetic și a emisiilor de carbon generate de tratarea și transportul apei;
- prevenirea secetelor și menținerea ecosistemelor urbane și periurbane sănătoase;
- asigurarea accesului la apă potabilă pentru generațiile viitoare.
Cum putem consuma responsabil?
Deși tarifele nu sunt progresive, consumul mare se vede în facturi. Dușurile mai scurte, montarea de aeratoare la robinete și folosirea mașinii de spălat doar la încărcare completă sunt soluții simple care pot reduce consumul.
În contextul verii 2025, când căldura apasă și infrastructura este solicitată, fiecare gest responsabil contează.
Bucureștiul din 2025 se confruntă cu verile tot mai fierbinți, iar consumul de apă crește odată cu temperaturile. Cu tarife actualizate și investiții importante în derulare, provocarea rămâne aceeași: cum să folosim o resursă vitală, dar limitată, în mod sustenabil.
