La doar câteva zile de la potopul care s-a abătut asupra localității Broșteni din județul Suceava, imaginea lăsată în urmă de viiturile din 27–28 iulie este una care pare desprinsă dintr-un film post-apocaliptic. Comunitatea rămâne la limita supraviețuirii.
Casele distruse, drumurile măturate, podurile sfărâmate și râurile transformate în torente de noroi și bușteni au redefinit noțiunea de urgență pentru autorități, dar mai ales pentru oamenii care și-au pierdut totul.
O comunitate izolată de natură și nepăsare
Broșteniul, un orășel de munte obișnuit să înfrunte ierni grele și drumuri desfundate, nu a fost pregătit pentru ce a urmat în acea noapte de vară.
Cu 500 de locuințe afectate, dintre care 40 complet distruse, și trei vieți pierdute, localitatea a fost declarată în stare de alertă.
Aproape jumătate din populația orașului a fost afectată direct de furia naturii, într-un moment în care nimeni nu se aștepta ca râurile obișnuite să se transforme în monștri nestăpâniți.
Viitura a adus cu ea nu doar apă și bușteni, ci și mobilier, autoturisme și chiar case luate de ape.
Martorii povestesc despre scene greu de crezut: „O bucată de mobilă s-a blocat în ușă și asta pe noi ne-a ținut în casă, altfel ne lua viitura. Am crezut că acolo murim amândoi!”, spune un localnic cu lacrimi în ochi.
Eforturi disperate de salvare și refacere
În teren, echipele de intervenție de la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și autoritățile locale încearcă să țină pasul cu dezastrul.
„Suntem în teren cu toate resursele disponibile”,
declara Sorin Lucaci, directorul general al ANAR.
Intervențiile sunt complexe și de durată, în condițiile în care cursurile de apă precum Cotârgași, Holdița, Neagra sau Hăleasa sunt încă pline de obstacole.
Pe pârâul Cotârgași se lucrează cu excavatoare și buldozere pentru eliberarea albiei.
Pe Holdița, două excavatoare cu braț scurt acționează pentru a restabili accesul la locuințele afectate.
În paralel, pe râul Neagra, grav afectat, se amenajează drumuri de acces pentru utilaje cu ajutorul volelor, în încercarea de a debloca podurile colmatate.
Solidaritate națională: peste 210 pompieri mobilizați
Pentru a sprijini autoritățile din județul Suceava, grav afectat, au fost trimiși 84 de pompieri suplimentari din județele Bihor, Hunedoara, Prahova, Brașov, Timiș și Mureș.
Alți 126 pompieri din Cluj, Bistrița-Năsăud, Iași, Sălaj, Maramureș și Vrancea participă deja la intervenții și asigură rotația echipajelor.
În total, peste 210 pompieri din afara județului acționează la Broșteni. Acestora li se adaugă echipele ISU Suceava, jandarmi, salvamontiști, polițiști, membri ai SVSU și voluntari din comunitate.
Misiunile lor vizează salvarea de vieți, evacuarea apei, degajarea aluviunilor, dar și acordarea primului ajutor.
Drama umană din spatele cifrelor
Dincolo de intervențiile tehnice, drama este profund umană. Oamenii au rămas fără adăpost, fără haine, fără hrană.
Mulți nu mai au unde să doarmă, iar amintirile unei vieți întregi s-au pierdut în noroiul care le-a invadat casele.
„Nu am dormit toată noaptea, am păzit curtea, să nu vină altă viitură. Am fost îngroziți, mai ales copiii”, spune o femeie care a reușit să se salveze în ultima clipă.
Primarul localității, Alexandru Hurjui, recunoaște că sistemele de apărare au funcționat doar până la un punct:
„Au apărat zona până la această ploaie fantastică și și-au făcut treaba. Nimeni nu putea să prevadă asta”, a declarat edilul.
Întrebări incomode: cine e vinovat?
Discuția despre vinovați nu a întârziat să apară.
În timp ce reprezentanții Apelor Române invocă caracterul excepțional al fenomenului, localnicii arată cu degetul spre defrișările masive din zonă.
„Să nu se taie lemnul fără rost și poate nu s-ar fi întâmplat așa”, spune un bătrân care și-a pierdut șura și cele două vaci luate de ape.
Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu, atrage atenția asupra exploatărilor forestiere ilegale: „O parte din lemnul din apă nu e adus de viitură, ci provine din stocuri ras și stivuit în luncile pâraielor. Acest fenomen devine tot mai frecvent în România.”
Romsilva are o altă versiune: „Cele mai multe resturi provin din gospodării afectate – bucăți de case, garduri, anexe, lemne pentru foc.”
Dilema dimensiunii defrișărilor o putem constata însă prin satelitul folosit de World Forest Watch care ne indică faptul că numai în zona orașului Broșteni au fost defrișate peste 534 de ha de pădure din 2001 până în anul 2024!
Zona orașului Broșteni este înroșită pe harta defrișărilor după cum se vede mai jos.
Suceava este pe primul loc la pierderile de pădure din România, ceea ce ne oferă dimensiunea corectă a situației:
defrișările din ultimii 24 de ani au generat dezechilibre în natură pe care nu le pot controla oamenii.
Baraje inutile sau subdimensionate?
O altă întrebare care planează asupra autorităților este legată de eficiența lucrărilor hidrotehnice. Digul de pe râul Bistrița, inaugurat cu surle și trâmbițe în urmă cu un an, s-a dovedit insuficient. La fel și lucrările recente de pe râul Neagra, care ar fi trebuit să protejeze comunitatea de astfel de dezastre.
Adam Relu, directorul ABA Siret Bacău, spune că „nu avem ce ne reproșa atât timp cât nu putem controla aceste debite istorice”. Totuși, comunitatea locală și-a pierdut încrederea în „lucrările pe hârtie”.
Ajutoare de urgență și speranțe fragile
În dimineața zilei de 31 iulie, primele transporturi cu ajutoare din Fondul de Urgență au ajuns în localitate. Apă, alimente, combustibil și containere modulare sunt distribuite cu prioritate celor rămași fără locuință.
Secretarul de stat Raed Arafat a coordonat declararea stării de alertă și promite sprijin continuu.
Totuși, ritmul intervențiilor este greoi. Drumurile sunt impracticabile, podurile lipsesc, iar în unele zone echipele de salvare ajung doar pe jos sau cu utilaje de teren.
O țară între ploi și nepăsare
Inundațiile de la Broșteni nu sunt un caz izolat.
România se confruntă tot mai des cu fenomene extreme, dar răspunsul instituțional este adesea lent, iar prevenția aproape inexistentă.
Președintele Nicușor Dan a cerut o strategie națională clară:
„Este o zonă în care fenomene de astea s-au mai întâmplat. Ne putem aștepta să se mai întâmple. Întrebarea este: care este strategia statului român?”
În realitate, România are o strategie națională de prevenire a inundațiilor chiar recentă.
Un citat din Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, actualizată în 2024, din tabelul de acțiuni de reziliență prevede următoarele:
E greu de spus dacă acest dezastru va schimba ceva pe termen lung.
Ce e clar e că, pentru oamenii din Broșteni, vara lui 2025 va rămâne pentru totdeauna o rană deschisă. Casele pot fi reconstruite, drumurile refăcute, dar trauma trăită de acești oameni nu se va șterge ușor.
Concluzie: Între natură și neglijență, oamenii pierd mereu
Ceea ce s-a întâmplat la Broșteni este rezultatul unei combinații fatale: fenomene naturale extreme, neglijență instituțională, defrișări haotice și o infrastructură subdimensionată.
În mijlocul acestei combinații toxice se află oameni. Oameni care și-au pierdut casele, rudele, viețile normale.
Broșteni e astăzi simbolul unei Românii vulnerabile, în care prevenția nu există, în care fiecare ploaie torențială poate deveni o tragedie națională.
Este nevoie de mai mult decât reacții în teren. Este nevoie de responsabilitate, coordonare, viziune și – mai ales – respect pentru oameni și natură.
În acest context, raportul Gărzii Forestiere Suceava pentru primele cinci luni ale anului 2025 confirmă dimensiunea fenomenului tăierilor ilegale.
Au fost efectuate 361 de controale ale regimului silvic, dintre care 107 au vizat exploatările forestiere, iar alte 107 activitatea din depozite și instalații de debitare.
46 de controale au urmărit circulația materialului lemnos pe drumurile publice. Iar în cazul pădurilor fără deținători cunoscuți, s-au predat în pază 51 de suprafețe către ocoale silvice.
În urma acestor acțiuni, au fost inventariați 222 metri cubi de lemn tăiați ilegal.
În plus, s-au confiscat fizic 1.629 mc și valoric 1.933 mc de material lemnos, cu o valoare totală de peste 765.700 lei.
Totodată, au fost constatate 324 de contravenții silvice cu amenzi în valoare de 940.500 lei.
Iar în 41 de cazuri s-au deschis dosare pentru infracțiuni silvice, de la tăieri ilegale și furt, până la transport fără documente legale.
Aceste date întăresc ideea că în spatele fiecărei viituri stă nu doar o calamitate naturală, ci și ani de iresponsabilitate și complicitate instituțională.
Dacă autoritățile nu vor învăța nimic din tragedia de la Broșteni, astfel de episoade se vor repeta cu o regularitate îngrozitoare.
Până atunci, Broșteni își plânge morții și își adună cioburile unei vieți spulberate de ape.
