Un expert în reciclare atrage atenția că bioplasticul ar putea la fel de periculos, dacă nu chiar și mai rău, decât plasticul obținut din combustibili fosili pentru că ar necesita suprafețe mari de terenuri și de resurse.
Arthur Huang, un expert în reciclare, arhitect și inginer, a afirmat că trecerea de la plasticul din combustibili fosili la bioplastic nu ar fi o soluție salvatoare, pentru că acesta din urmă ar avea nevoie de suprafețe foarte mari de terenuri și ar priva numeroși oameni de mâncare.
În plus, acesta susține că bioplasticul poate cauza pagube atunci când este transformat în compost.
„Dacă îl folosim la fel ca pe plasticul convențional, este le fel de rău, dacă nu și mai și. Bioplasticul schimbă pH-ul solului și apei pe parcurs ce se degradează și răpesc din provizii alimentare valoroase”, a declarat acesta.
Acidul polilactic (PLA), cel mai întâlnit tip de bioplastic, este făcut din amidon fermentat extras din culturi precum cele de porumb, cartofi, trestie de zahăr, dar și din alge. PLA este compostabil, ceea ce înseamnă că microbii îl vor transforma în biomasă și biogaz în câteva luni, în condiții optime de căldură și umiditate. Însă, în condiții obișnuite, bioplasticul se degradează la fel de greu ca și plasticul.
Mai mult, pentru că PLA este un acid, potrivit lui Huang, va crește aciditatea mediului în care se află.
„E ca și cum am arunca o mulțime de portocale în ocean sau la gura de vărsare a râului.
Totuși, arhitectul Arthur Mamou-Mani, care a construit un întreg pavilion din bioplastic pentru săptămâna design-ului de la Milano, susține că acest material este foarte „verde” și că un experiment care a presupus creșterea de salată în compost de acest tip a avut rezultate pozitive, demontând teoria privind aciditatea.
Ca să transformi PLA în compost, „ai nevoie să îl pui într-o instalație de compostare industrială”, a spus Mamou. „Ai nevoie de 60 de grade Celsius și 100% umiditate ca să îl descompui într-o lună. Poți să îl pui în compostul de acasă, dar va dura șase luni, pentru că temperatura e puțin mai scăzută”.
Huang, care este fondatorul unei fabrici de reciclare, a adus în discuție un raport al Națiunilor Unite, din 2015, care pune problema că oamenii ar recicla mai puțin dacă ar avea senzația că plasticul pe care îl folosesc nu va face niciun rău atunci când va fi aruncat.
O soluție pe care o propune bărbatul este reciclarea bioplasticului, și nu compostarea lui.
„Dacă schimbăm tipul de plastic și îl reciclăm, dar și încetăm să mai folosim plasticul de unică folosință, ar putea să fie o soluție bună. Produsele de unică folosință reprezintă începutul problemei”, a mai spus acesta.
