Industria frumuseții strălucește în vitrine, dar în culise ascunde o realitate puțin cunoscută: munți de deșeuri greu de gestionat. Frumos pe dinafară, toxic pe dinăuntru: care este impactul nevăzut al deșeurilor din saloanele de beauty?
De la vopsele de păr și acetonă, la ambalaje mixte imposibil de reciclat, saloanele de înfrumusețare, din România și nu doar, contribuie la o formă de poluare persistentă.
Potrivit Zero Waste Europe (Europa Fără Deșeuri), o rețea europeană de organizații neguvernamentale, comunități locale, lideri civici și experți care promovează tranziția către o societate fără deșeuri, bazată pe principii de economie circulară și sustenabilitate, sectorul cosmetic contribuie anual cu aproximativ 120 de miliarde de unități de ambalaje la nivel global.
Majoritatea acestor ambalaje sunt nereciclabile din cauza materialelor compozite, adică un un ansamblu format din combinarea plasticului cu aluminiu, și sticlă.
Un raport al Organizatiei pentru Dezvoltare Economica (OECD) avertiza încă din din 2022 că doar 9% (!) din plasticul produs la nivel global este reciclat. Restul ajunge în gropi de gunoi, în natură sau în oceane.
Pentru a elimina poluarea cu plastic până în 2040, OECD recomandă:
- reducerea producției și a cererii de plastic virgin,
- promovarea eco-designului,
- investiții în infrastructura de reciclare,
- închiderea căilor de scurgere a deșeurilor în mediu,
- implementarea de politici fiscale și reglementări stricte,
- responsabilizarea extinsă a producătorilor pe întregul ciclu de viață al produselor
- și consolidarea cooperării internaționale în domeniu.
În plus, multe produse conțin substanțe cu risc pentru sănătatea umană și pentru mediu sunt interzise în UE înca din 2023 prin regulamentul pentru înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce privește microparticulele de polimeri sintetici.
Printre aceste substanțe se numără și oxibenzona din cremele cu SPF, parabenii, și particulele exfoliante din microplastic.
O problemă ascunsă sub straturi de gloss
Un salon obișnuit de coafură sau cosmetică poate genera lunar zeci de kilograme de deșeuri. Acestea provin de la tuburi de vopsea, recipiente de plastic contaminate cu substanțe chimice, mănuși de unică folosință, șervețele umede, folie de aluminiu, plastic flexibil, bețișoare din lemn sau plastic, recipiente mixte (plastic-metal), ambalaje cu strat multiplu și multe altele.
Dincolo de volumul lor, multe dintre aceste materiale sunt nereciclabile sau dificil de gestionat în sistemul clasic de colectare separată. Multe saloane nici nu știu cum ar trebui declarate aceste deșeuri – sunt ele menajere? Comerciale? Periculoase?
În România, gestionarea deșeurilor este reglementată prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, care stabilește categoriile de deșeuri și obligațiile operatorilor economici privind colectarea, sortarea și eliminarea acestora. Deșeurile generate de saloane, cum ar fi ambalaje, produse chimice sau materiale contaminante, pot intra în categorii diferite — deșeuri menajere, comerciale sau periculoase — în funcție de compoziție și grad de contaminare.
Totuși, aplicarea concretă a acestor reguli rămâne adesea neclară pentru proprietarii de saloane, iar definițiile pot fi interpretate diferit de autoritățile locale și inspectoratele pentru protecția mediului.
De exemplu, unele substanțe chimice utilizate în tratamente pot fi încadrate ca deșeuri periculoase, care necesită o gestionare specială. Pentru clarificări și conformitate, saloanele pot apela la inspectoratele județene pentru protecția mediului sau la firme specializate în managementul deșeurilor.
Lacune legislative și lipsă de educație ecologică
În România, legislația care reglementează activitatea saloanelor de înfrumusețare este adesea vagă și fragmentată, ceea ce creează dificultăți atât în aplicarea corectă a normelor, cât și în respectarea principiilor de protecție a mediului.
De exemplu, un salon trebuie să respecte simultan cerințele Direcției de Sănătate Publică (DSP), ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și ale Gărzii de Mediu, însă aceste instituții emit norme care, în loc să fie armonizate, se suprapun sau se contrazic.
În timp ce DSP impune reguli stricte de igienă și manipulare a deșeurilor medicale, ANPC se concentrează pe etichetarea și compoziția produselor, iar Garda de Mediu vizează colectarea selectivă, fără a exista o linie unitară privind reciclarea.
În practică, acest lucru înseamnă că saloanele nu știu cu exactitate dacă un recipient de vopsea de păr intră la deșeuri periculoase, reciclabile sau menajere. Iar firmele de salubritate refuză adesea să preia astfel de deșeuri în lipsa unui cod clar de clasificare.
În lipsa unui sistem coerent de colectare și reciclare, majoritatea acestor deșeuri ajung la groapa de gunoi, contribuind la poluarea solului și apelor subterane.
Așadar, fără o actualizare și o corelare reală între legislațiile în vigoare, protecția mediului rămâne mai degrabă un ideal decât o practică aplicabilă în acest sector.
Formarea profesională a personalului nu include, în mod obișnuit, noțiuni de sustenabilitate sau management al deșeurilor. Practic, specialiștii din saloane nu sunt nici instruiți, nici responsabilizați să adopte comportamente ecologice.
Ce pot face saloanele mici ca să devină „green beauty spaces”?
Din fericire, soluții există – chiar și pentru saloanele independente, cu buget redus.
Printre direcțiile concrete se numără reciclarea specializată. Aceasta se realizeaza prin colaborarea dintre saloanele de infrumusetare cu firme care colectează ambalaje contaminate, plastice flexibile sau folie de aluminiu în schimbul unui abonament lunar. Preturile incep de la …si pot atinge …
Saloanele de infrumusetare mai pot utiliza soluțiile refill (reumplere) și vrac, oferite de unele branduri care permit reumplerea recipientelor reutilizabile, cum ar fi L’Occitane en Provence, The Body Shop, Sabio, Bioteca Romania sau Farmec, precum si colaborarea cu magazine zero waste care oferă produse cosmetice și de îngrijire vrac. Clienții mai pot aduce propriile recipiente pentru reumplere, cum ar fi la Naked Shop, Magazin Zero Waste, Gaia Zero Waste Shop sau Less2Zero.
Agenții de beauty mai pot adopta consumabile biodegradabile, precum mănuși compostabile, dischete din bumbac organic sau bețișoare din bambus.
Deșeurile periculoase utilizate frecvent în saloanele de înfrumusețare, precum acetona, vopselele de păr, decoloranții sau alte substanțe chimice, trebuie gestionate separat față de deșeurile obișnuite. Aceste produse conțin compuși inflamabili, toxici sau iritanți, care pot dăuna sănătății umane și pot polua mediul dacă nu sunt colectați și eliminați corespunzător.
De exemplu, acetona este extrem de volatilă și inflamabilă, iar contactul prelungit cu pielea sau inhalarea vaporilor poate cauza iritații sau efecte asupra sistemului nervos.
Vopselele și decoloranții pot conține amoniac, peroxid de hidrogen sau alți compuși chimici periculoși pentru piele, ochi și căile respiratorii.
Din acest motiv, legislația obligă operatorii economici să colecteze separat aceste deșeuri, să le depoziteze în recipiente etichetate corespunzător și să le declare prin formularul de evidență a deșeurilor.
Angajatorii din industria frumuseții ar putea organiza traininguri de ecologie specifice profesiei pentru personal. Astfel, i-ar ajuta pe angajați să recunoască tipurile de deșeuri și să le sorteze corect.
Nu în ultimul rând, comunicarea transparentă cu clientela, prin informarea acesteia despre eforturile de mediu ale salonului – un demers care poate construi loialitate și încredere.
Un pas mic pentru un salon, un pas mare pentru planetă
Transformarea unui salon într-un „green beauty space” nu se întâmplă peste noapte. Dar fiecare pas – fiecare mănușă biodegradabilă, fiecare recipient refill – contează.
Într-o lume obsedată de imagine, sustenabilitatea poate deveni cel mai frumos accesoriu.
