În timp ce Bangkok se pregătește să găzduiască o conferinţă ONU privind schimbările climatice, orașul, cu o populaţie de peste 10 milioane de persoane, este afectat de creşterea nivelului mării. Metropola asiatică se scufundă şi ar putea să devină acoperită parţial de apă până în anul 2030, informează AFP.
Oraşul găzduieşte între 4 şi 9 septembrie o reuniune pregătitoare a COP-24, următoarea conferinţă ONU pentru climă, care va stabili reguli privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și acordarea de ajutoare țărilor vulnerabile.
Pe măsură ce temperaturile cresc, modelele meteorologice anormale – cum ar fi cicloanele mai puternice, ploile și seceta intensă și inundațiile – se preconizează că se vor agrava în timp.
Bangkok, construit pe terenuri mlăştinoase la doar aproximativ 1,5 metri deasupra nivelului mării, se preconizează a fi una dintre cele mai afectate zone urbane din lume, împreună cu oraşele din Asia de Sud-Est Jakarta și Manila
„Aproape 40% din Bangkok va fi inundată încă din 2030 din cauza precipitațiilor extreme și schimbărilor climatice. Orașul este deja în mare măsură sub nivelul mării”, se arată într-un raport al Băncii Mondiale.
În prezent, capitala „scade unu până la doi centimetri pe an și există riscul unor inundații masive în viitorul apropiat”, a declarat Tara Buakamsri, directorul filialei thailandeze a asociaţiei Greenpeace.
Mările din Golful Thailandei din apropiere cresc cu patru milimetri pe an, peste media globală.
În timpul marilor inundaţii din 2011, peste o cincime din oraş a fost acoperit cu apă. Zonele periferice au fost deosebit de afectate, în timp ce cartierul de afaceri a fost scutit de un veritabil dezastru graţie unor diguri ridicate în mare grabă.
Dar restul Thailandei nu a fost atât de norocos, iar numărul de morți a depășit 500 la sfârșitul sezonului.
Experții declară că urbanizarea necontrolată și țărmurile erodate vor părăsi Bangkok și locuitorii săi într-o situație critică.
Veneţia estului
Oraşul este mai întâi victima propriei sale dezvoltări frenetice: greutatea blocurilor de tip zgârie-nori, care nu încetează să fie construite în acest oraş aflat într-o perpetuă transformare, contribuie la scufundarea progresivă a metropolei.
„Iar numeroasele canale care traversează capitala, denumită în trecut ‘Veneţia Orientului’, au dispărut în mare parte, fiind acoperite de o importantă reţea rutieră. Ele reprezentau totuşi un bun sistem de drenaj natural”, a declarat Suppakorn Chinvanno, expert în chestiuni climatice la Universitatea Chulalongkorn din Bangkok.
Fermele de creveți și alte dezvoltări acvatice au înlocuit uneori pădurile de mangrove care au protejat împotriva supratensiunilor de furtună. Acest lucru a cauzat, de asemenea, o erodare semnificativă la linia de coastă din apropierea capitalei.
Astăzi, guvernul încearcă să atenueze efectele schimbărilor climatice, construind o rețea municipală de canalizare de până la 2.600 de kilometri cu stații de pompare și opt tuneluri subterane pentru evacuarea apei în caz de dezastru.
Universitatea Chulalongkorn din 2017 a construit, de asemenea, în centrul Bangkokului un parc de 11 hectare special conceput pentru a scurge câteva milioane de litri de ploaie și a redirecționa, astfel încât cartierele înconjurătoare nu sunt inundate.
Au fost construite şi diguri suplimentare de-a lungul cursurilor de apă, noi bazine de retenţie, iar canalele existente au fost asanate.
Dar, potrivit unor experţi, aceste planuri foarte costisitoare ar putea să se dovedească insuficiente.
„Este nevoie de o politică clară de gestionare a solurilor din oraş”, a subliniat Tara Buakamsri.
Alţii se tem că digurile nu vor reuşi să protejeze decât anumite zone, precum cartierul de afaceri, în defavoarea cartierelor muncitoreşti periferice.
