De astazi, la Doha, in Quatar, timp de 2 saptamani se desfasoara Conferinta ONU pe schimbari climatice, unde participa 200 de natiuni ce pun la cale strategia de limitare a temperaturii medii globale la 2 grade Celsius pana in 2050.
Cu doar cateva zile inainte de Doha insa, Banca Mondiala, ONU si Agentia Europeana de Mediu au publicat o serie de rapoarte alarmante care anticipeaza ca temperatura medie se va dubla pana in 2050, emisiile de CO2 vor creste periculos de mult, iar Europa se va confrunta cu temperaturi din ce in ce mai mari.
Pentru perioada 2090-2099, peste 90% din modelele climatice proiecteaza, si in Romania, perioade de seceta pronuntata, in special in sudul si sud-estul tarii.
Banca Mondiala:
Temperatura medie globala, dublata pana in 2050
Potrivit raportului Bancii Mondiale lumea se va confrunta cu o crestere a temperaturii medii globale de 4 grade Celsius pana in 2050, marcata de valuri de caldura extreme si o crestere a nivelului marii care pune in pericol viata a nenumarate persoane de pe planeta.
Nivelul apei marii ar putea creste cu pana la 1 metru, inundand orase din Vietnam si Bangladesh, iar lipsa apei si recoltele sarace vor duce la foamete si saracie.
Raportul vine inainte de summitul de la Doha, unde se va incerca extinderea Protocolului Kyoto, planul actual de reducere a emisiilor de gaze de sera, care expira la sfarsitul acestui an si specifica faptul ca regiunile cele mai sarace ale lumii vor fi si cele mai afectate de incalzirea globala.
Europa, lovita de valuri de canicula
Europa va cunoaste o crestere semnificativa a temperaturilor in anii ce urmeaza, se arata intr-un raport recent realizat de Agentia Europeana de Mediu privind schimbarile climatice. Raportul, intitulat "Schimbarile climatice, impact si vulnerabilitate in Europa", prognozeaza o crestere a temperaturii medii globale si scaderea nivelului precipitatiilor in estul Europei.
"Este de asteptat sa apara temperaturi extreme, cu un impact puternic asupra Europei Centrale si de Est. Impreuna cu reducerea precipitatiilor din timpul verii, va creste riscul aparitiei secetei, iar consumul de energie se va mari considerabil", sustin specialistii Agentiei.
ONU, emisiile de gaze
cu efect de sera, nivel-record in 2011
"Concentratia emisiilor de gaze cu efect de sera a crescut cu aproximativ 20% din 2000, iar reducerea emisiilor nu se face indeajuns de eficient pentru a limita efectele incalzirii globale", se arata in raportul pe clima al ONU, dat recent publicitatii.
Si ONU a atras atenția guvernelor, doar cu cateva zile inaintea Conferinței de la Doha, ca necontrolarea emisiile de gaze cu efect de sera poate avea urmari periculoase, incluzand cresterea nivelului marilor, inundarea oraselor costiere, modificari dramatice ale volumului de precipitatii ce vor afecta agricultura si apa potabila, favorizand raspandirea bolilor si dispariția unor specii.
ONU arata ca poluarea creste alarmant, iar, in acest ritm, cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera va ajunge la 58 de gigatone in 2020, cu 14 gigatone mai mult decat ar trebui pentru a limita incalzirea globala la 2 grade Celsius.
La randul sau, Organizatia Mondiala de Meteorologie a confirmat ca emisiile de gaze cu efect de sera au atins un nivel-record anul trecut.
Sudul Romaniei, amenintat de uscaciune
Climatologii romani afirma si ei ca incalzirea climei, fenomen unanim acceptat de comunitatea stiintifica internationala, are un impact negativ, in special asupra culturilor agricole, prin amplificarea secetei, a desertificarii sau a aridizarii.
In Romania, teritoriul cu risc ridicat fata de fenomenul de seceta pedologica excesiva si prelungita, cu o tendinta crescuta de aridizare si chiar desertificare, cuprinde sudul Olteniei, al Munteniei si al Moldovei, Baraganul si Dobrogea.
“Seceta si fenomenele asociate acesteia, respectiv aridizarea si desertificarea, reprezinta, dupa poluare, a doua mare problema cu care se confrunta omenirea, in momentul de fata afectand toate regiunile globului pamantesc. Semnificativ este insa faptul ca tara noastra se confrunta deja cu seceta, inundatii, valuri de caldura sau de frig, care produc pierderi importante in toate sectoarele economice”, a explicat, pentru Green Report, Elena Mateescu, sefa Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM).
Dupa 2090, seceta prelungita
In tara noastra, fenomenele de aridizare si desertificare s-au declansat, in principal, din cauza secetei, precum si a efectelor produse de incalzirea climei, respectiv reducerea semnificativa a cantitatilor de precipitatii sau lipsa acestora pe o perioada lunga de timp.
La acestea se adauga si defrisarea masiva a padurilor, distrugerea perdelelor forestiere de protectie sau lucrari agricole necorespunzatoare, iar “datele statistice arata faptul ca, in tara noastra, dintre cele 14,7 milioane de hectare de teren agricol, sunt afectate de seceta, pe perioade lungi si in ani consecutivi, sapte milioane de hectare”, explica agrometeorologul Elena Mateescu.
“Pentru perioada 2090-2099, peste 90% din modelele climatice proiecteaza in Romania perioade de seceta pronuntata, in special in sudul si sud-estul tarii. In aceste conditii, este posibila extinderea suprafetelor agricole cu deficite anuale de precipitatii, precum si accentuarea intensitatii acestora prin cresterea claselor excesiv secetoase in zonele cunoscute astazi ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de seceta pedologica, respectiv zona de sud si sud-est a tarii. Descresterea resurselor de apa, in special in zonele deficitare, va accentua consecintele lipsei de apa, atat la nivel global, cat si regio-nal, efectele fiind amplificate de poluare si tehnologii necorespunzatoare”, avertizeaza Elena Mateescu.
