Attila Korodi a depus în această seară, la Palatul Cotroceni, jurământul de învestitură pentru cel de-al treilea mandate la conducerea Ministerului Mediului. Comisiile parlamentare de mediu reunite l-au avizat, marți, pentru funcția de ministru al Mediului, cu 18 voturi pentru, 9 împotriva și 1 abținere.
În cadrul dezbaterilor din cadul comisie de avizare, Attila Korodi s-a declarat împotriva continuării proiectului minier de la Roșia Montana, în condițiile legale actuale, și s-a exprimat pentru efectuarea de evaluări punctuale în cazul lucrărilor privind gazele de șist.
Nu am avut discuții cu domnul prim-ministru Victor Ponta privind Roșia Montana. Nu a fost abordată politic și nici tehnic. Asta înseamnă că Ministerul Mediului trebuie să continue, conform legislației, rolul pe care îl are în procedurile de evaluare de impact asupra mediului și în cazul acesta, pentru că fiind un proiect mare, Ministerul Mediului trebuie să ducă procedura și Guvernul să o finalizeze, dacă se întrunesc condițiile. La ora asta nu se întrunesc aceste condiții”, a spus Korodi.
Vezi aici CV-ul lui Attila Korodi.
După alegerile parlamentare din noiembrie 2004 este desemnat de către UDMR pentru a ocupa postul de secretar de stat la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, ocupându-se de coordonarea Departamentului de Integrare Europeană, coordonarea procesului de integrare europeană în domeniul protecției mediului și coordonarea managementului fondurilor europene alocate acestui domeniu (ianuarie 2005 – aprilie 2007).
Odată cu remanierea Guvernului Tăriceanu, prin realocarea ministerelor între membrii PNL și cei ai UDMR, la data de 5 aprilie 2007, Attila Korodi este numit în funcția de ministru al Mediului și Dezvoltării Durabile.
În echipa condusă de Mihai Răzvan Ungureanu, Korodi a intrat mai târziu decât ceilalți miniștri, pe locul eliberat de Laszlo Borbely. Attila Korodi a fost recomandat de imaginea sa foarte bună în interiorul UDMR și de experiența acumulată ca ministru al Mediului în primul mandat – cel din perioada anilor 2007-2008, din guvernul Tariceanu.
Attila Korodi rămâne în “istoria” Ministerului Mediului prin realizările din primul mandat, mai ales prin faptul că s-a opus proiectului Roșia Montana – motiv pentru care a fost chiar dat în judecată de investitorul străin.
Un alt merit al lui Attila Korodi este susținerea constantă a Legii Picnicului – proiect inițiat de Green Revolution și de patru oameni politici: Sulfina Barbu, Carmen Moldovan, Attila Korodi și Adriana Saftoiu.
Legea a fost aprobată de Parlamentul României după patru ani de dezbateri și controverse. Noul act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 27 martie 2012 .
În legislatura 2008 – 2012, deputatul Attila Korodi a avut 48 de luări de cuvânt, 12 declarații politice, 16 propuneri legilative inițiate, 31 de interpelari și a fost semnatarul a 4 moțiuni.
Din cele 16 propuneri legilative 5 s-au concretizat în legi și anume: Proiectul de Lege privind parteneriatele încheiate între sectoarele public și privat (Legea 178/2010), Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare (Legea 106/2010), Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice (Legea 84/2012), Proiectul de Lege privind desfășurarea activității de picnic (Legea 54/2012) și Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (Legea 45/2012)
Declaratia de avere
Potrivit declarației de avere postată pe site-ul Camerei Deputaților în decembrie 2012, Korodi deține un teren la Miercurea Ciuc, în suprafață de 1.700 de metri pătrați și două apartamente, cumpărate în 2006 și 2012, de 61 de mp. și 90 de mp., achiziționate prin credit ipotecar.
Attila Korodi mai deține un autoturism Skoda Octavia, cumpărat tot prin credit.
Korodi este titularul mai multor conturi curente, în lei și euro, la BCR și OTP, împreună cu soția, în care deține aproximativ 18.000 de lei.
La capitoul datorii, în 2011, Korodi a luat un împrumut pe 30 de ani de la OTP Bank, în valoare de 55.000 de euro, și un altul, de 54.600 de lei, de la socrul său, Bartalis Lajos. Soția sa a luat, de asemenea, un credit de la OTP Bank, în 2012, pe o perioadă de șapte ani, în valoare de 39.383 lei.
Korodi mai precizează că deține 33 de părți sociale la SC Acustica Eco-Logic SRL.
Veniturile deputatului UDMR includ indemnizația de 55.448 de lei, de la Parlamentul României, soția acestuia câștigând 53.702 lei din profesia de avocat. Deputatul a mai câștigat din închirierea apartamentelor din Mirecurea Ciuc, în decurs de un an, suma de 9.000 de lei. De asemenea, soția acestuia a câștigat dintr-un proiect depus la Administrația Fondului pentru Mediu, depus în 2011, suma de 6.000 de lei.
