Construcțiile viitoare care nu primesc în termen avizele necesare, ar putea primi acorduri tacite, potrivit unui proiect de lege al Guvernului. Acesta a fost deja votat de senatori și va merge la Camera Deputaților. Societatea civilă și opoziția consideră proiectul un atac la adresa urbanismului și mediului. Ordinul Arhitecților din România atrage atenția că o astfel de inițiativă este periculoasă, în primul rând, pentru că nu poate garanta siguranța în construcții și respectarea normelor tehnice ale acestora.
Legea care validează Ordonanța de Urgență privind simplificarea avizării și autorizării în construcții a fost promovată de Guvern drept soluție salvatoare pentru finalizarea proiectelor din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Actul normativ introduce o schimbare radicală: avizul tacit. Dacă o instituție nu emite un răspuns în termenul stabilit, acesta este considerat „accept” automat.
În teorie, birocrația dispare. În practică, spun specialiștii, calitatea mediului construit e pusă în pericol.
Potrivit noii reglementări, autoritățile avizatoare au la dispoziție termene clare – 15 zile pentru faza de autorizare a lucrărilor și 30 de zile pentru urbanism – pentru a transmite fie un aviz, fie o solicitare de clarificări. Dacă nu o fac, documentația se consideră completă, iar avizul se consideră emis. Proiectul, deja votat de Senat, urmează să ajungă în Camera Deputaților, decizională.
Ministerul Dezvoltării a susținut că măsurile vor reduce la jumătate timpul de eliberare a autorizațiilor, în contextul în care România riscă să piardă fonduri PNRR dacă lucrările nu sunt recepționate până în august 2026.
„Din punctul nostru de vedere, al inițiatorului, la Ministerul Dezvoltării este cea mai importantă reformă pe procedura de avizare investițională din ultimii 35 de ani.
Este vorba despre măsuri privind eliminarea birocrației instituțiilor statului, reducerea termenelor procedurale, introducerea procedurii de avizare tacită și simplificarea procedurilor”,
a spus Cske Atilla, în plenul Senatului
„În urma analizei pe care am efectuat-o la nivelul Ministerului Dezvoltării, a reieșit că, înainte de aprobarea acestei ordonanțe, pe investițiile pe care le derulăm cu finanțare din PNRR, media zilelor între emiterea certificatului de urbanism și emiterea autorizației de construire este de 416 zile — un an și două luni”, a afirmat Atilla.
Arhitecții: „Este o dereglare gravă de responsabilitate administrativă”
Ordinul Arhitecților din România (OAR) a reacționat vizavi de acest proiect, printr-o scrisoare deschisă adresată ministrului dezvoltării. Poziția este categorică:
„Accelerarea proceselor administrative nu poate justifica, în niciun context, diminuarea sau eliminarea filtrelor de calitate esențiale”,
avertizează Ștefan Bâlici, președintele OAR.
„Avizarea tacită riscă să transforme procedura de autorizare într-un mecanism de evitare a responsabilității administrative, tehnice și profesionale.”
OAR consideră că avizul nu este o formalitate birocratică, ci un instrument esențial de control tehnic și calitativ. În lipsa acestuia, pot fi autorizate proiecte care afectează ireversibil coerența urbană – de la construcții ilegale în zone protejate, până la ignorarea rețelelor de utilități sau a normelor de siguranță.
„Este o sarcină disproporționată pusă în spatele beneficiarului să cunoască toate condițiile legale care i se aplică, în lipsa unui răspuns explicit de la autorități”,
adaugă arhitecții.
„Riscul de abuzuri, litigii și intervenții dezastruoase este major.”
OAR atrage atenția și asupra eliminării unor filtre instituționale esențiale.
De exemplu, avizul Ministerului Dezvoltării pentru prelungirea planurilor urbanistice generale (PUG) a fost eliminat. Aceasta înseamnă că autoritățile locale pot prelungi documentații vechi, depășite, fără control extern și fără actualizare la nevoile reale ale localității.
„Fără aceste filtre, se pot perpetua sau chiar agrava inechități urbanistice, inclusiv în ceea ce privește spațiile verzi, mobilitatea urbană sau protecția monumentelor istorice”,
avertizează Ordinul Arhitecților.
Organizația subliniază că simplificarea fără digitalizare și profesionalizare nu este reformă, ci se vor crea noi vulnerabilități.
În lipsa unei baze informatice naționale coerente, autorizațiile pot fi emise fără ca instituțiile să dețină informații esențiale – de exemplu, existența unor rețele edilitare sau zone de risc.
În tot acest context, Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) – un proiect legislativ complex, elaborat împreună cu experți și asociații profesionale – stă blocat în Camera Deputaților.
OAR argumentează că avem nevoie de un cadru coerent, care reformează sistemul pe termen lung, și nu de o ordonanță de urgență care substituie responsabilitatea cu tăcerea administrativă.
În plenul Senatului, senatorul PSD Ionuț Ciprian Ciuperceanu a spus însă că soluția propusă de MDLP nu este cea corectă.
„Nu putem permite ca numărul, în numele accelerării investițiilor, să pierdem din vedere calitatea, siguranța construcțiilor sau protecția mediului”
a spus acesta de la prezidiu.
„Orice scurtare a termenelor trebuie dublată de digitalizare, transparență și răspundere clară. Autoritățile locale trebuie sprijinite, nu încovărate.”
„Comasare sau transferul unor responsabilități fără resurse umane și financiare suplimentare nu ajută. Este nevoie de investiții în capacitate administrativă, de specialiști bine plătiți și proceduri standardizate la nivel național”, a afirmat senatorul Ciuperceanu.
Votul său a fost însă „pentru” proiectul de lege.
La rândul său, Irineu Darău (USR), a criticat proiectul și a cerut ca el să fie îndreptat în Camera Deputaților:
„Într-adevăr, spectrul între ceea ce avem azi — adică, de multe ori, administrații blocate și cu durate enorme, care blochează investițiile — și cealaltă extremă, în care trec unele lucruri chiar și azi, în ciuda prevederilor legate de urbanism, în ciuda unui obiectiv de calitate a vieții pentru cetățeni, acest spectru este foarte, foarte larg și cred eu că trebuie să umblăm cu foarte multă grijă la el,” a spus Darău.
„Ați văzut că, de la președintele României până la noi, USR, avem urbanismul ca temă principală și cred eu, repet, că trebuie neapărat să ne consultăm cu societatea civilă înainte de forma finală din Camera Deputaților”, a mai spus acesta.
Senatorii USR și SOS România s-au abținut de la vot, exprimând îngrijorări legate de lipsa de transparență, absența consultărilor reale și riscurile pe termen lung.
CITEȘTE ȘI:
Ce așteaptă societatea civilă de mediu de la noul președinte al României
