Instanțele de judecată au decis să oblige Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) la comunicarea tuturor informațiilor cerute de către asociațiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Efectul Fluture și Vira în privința zăcămintelor aurifere și de gaze de șist, nerecunoscând astfel pretenția ANRM ca activitatea sa de administrare a resurselor naturale să fie una secretă.
Tocmai secretomania ANRM ridică numeroase suspiciuni de favorizare nelegitimă a companiilor miniere cărora Agenția le supraveghează activitatea la nivel de atribuire a licențelor și a concesiunilor de explorare și exploatare. Transferul de licență din 1995, de la Minvest Deva către compania ce ulterior s-a divizat și acum încearcă avizarea proiectelor de la Roșia Montană și Certej, a fost tot unul secret, realizat în condiții ce justifică acuzații de conflict de interese. Actele transferului au fost semnate la acel moment de funcționari ce ulterior s-au regăsit pe statele de plată ale companiilor beneficiare iar câștigul Statului Român a fost reprezentat de plata unui program informatic și deplasarea a patru angajați ai ANRM la Las Vegas și Rio de Janeiro”, au declarat reprezentanții Mining Watch România.
Asociațiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Efectul Fluture (parte a rețelei Mining Watch România) și Asociația Vira au cerut în cursul anului 2013 mai multe clarificări privind activitatea Agenției Naționale de Resurse Minerale în raport cu exploatarea zăcămintelor aurifere sau de gaze de șist. Informațiile cerute fac referire la documentația aferentă licențelor miniere pentru perimetre din județele Hunedoara și Maramureș, precum și informații referitoare la proiectul implementat de ANRM și finanțat de Uniunea Europeană cu titlul “Campanie de informare și dezbatere publică privind gazele de șist”.
În fiecare din aceste cazuri ANRM fie nu a răspuns cererilor, fie a refuzat publicarea informației cerute, motivând lipsa de transparență prin interpretarea eronată și rău-voitoare a legislației în vigoare.
Prin urmare, asociațiile au decis să se adreseze instanțelor de judecată pentru obligarea ANRM la redactarea de răspunsuri oficiale. Pe parcursul proceselor, ANRM a invocat mereu în apărarea sa Ordinul 202/2003 prin care toate informațiile cerute de reclamante sunt clasificate ca „secret de serviciu”.
Deși instanțele au cerut în nenumărate rânduri ca ANRM să depună acest Ordin, Agenția a refuzat. Ordinul nu este publicat în Monitorul Oficial, prin urmare instanțele au constatat că acesta nu poate produce efecte juridice.
Documentele cerute de Asociația Efectul Fluture urmăreau să verifice activitatea Deva Gold, companie de deține prin transfer de la Minvest Deva licența de exploatare pentru perimetrul Certej din comuna Certeju de Sus, Hunedoara. Agenției i-au fost cerute acte adiționale ale licenței, cantitatea de rezerve, obligațiile titularului, planul de refacere a mediului, dovada constituirii garanției de mediu și documente de autorizare a începerii activității miniere.
CIDRM a cerut informații referitoare la perimetrele miniere din județul Maramureș: licențele de exploatare a produselor miniere reziduale deținute de Romaltyn Mining alături de documentele ce au stat la baza emiterii lecențelor, dovada garanției financiare și stadiul de avizare al lucrărilor.
Asociația Vira a cerut informații referitoare la finanțarea obținută de ANRM pentru derularea proiectului de informare publică privind extracția gazelor de șist prin fracturare hidraulică: contractul de finanțare, bugetul, alături de informații privind sondajul realizat de instituție în cadrul proiectului.
Mining Watch alături de Asociația Vira reclamă atitudinea feudală a ANRM ce se comportă precum un proprietar al zăcămintelor de pe teritoriul României, în vreme ce rolul său este de administrator al acestora în interes public. Lipsa transparenței din activitatea acestei instituții nu face decât să alimenteze continuu suspiciuni de corupție la cel mai înalt nivel. Zone extinse din țară pot fi afectate ireversibil prin activități de minerit la suprafață sau de fracturare hidraulică, prin urmare este necesară o mai mare transparență astfel încât comunitățile să își poată asuma conștient decizia de a urmări un model de dezvoltare durabilă sau monoindustrială”, au concluzionat reprezentanții ONG-urilor.
