În România, aproape 8.000 – 8.500 de cerbi sunt vânați legal în fiecare an, în baza cotelor stabilite de stat. Teoretic, scopul acestor recoltări, cum se numește în limbaj de specialitate, este controlul faunei și protejarea vegetației. În realitate, activitatea de protejare a mediului generează o piață cu un potențial de milioane de euro, în care viața animalelor este vândută înainte ca cerbii să fie împușcați contra banilor.
Vânătoarea de cerbi în România funcționează după un mecanism legal bine stabilit: în fiecare an, ocoalele cinegetice estimează efectivele și propun cote de recoltă, de regulă între 5% și chiar 25% din populație. Motivul populației care trebuie vânată este cel al menținerii echilibrului biologic.
Spre exemplu, într-un studiu științific publicat în 2025, cercetătorii români de la Facultatea de Silvicultură al Universității din Brășov au cuantificat suprapopulareaa populațiilor de ungulate (inclusiv căprior, cerb roșu și căprior) în anumite zone din România de 3.6 ori mi mare.
„Ceea ce înseamnă un nivel al populației mult peste nivelul pe care ecosistemul îl poate susține fără impact negativ asupra regenerării pădurilor și resurselor vegetative”.
Ministerul Mediului aprobă aceste cote în scopul protejării naturii. Însă, animalele ajung să fie scoase la vânătoare contra cost în afaceri de zeci de mii de euro.
Comerțul cu cerbi
Cerbul lopătar, dar și cel comun, sunt unele dintre exemplarele emblematice pentru faună din pădurile din România.
„Cerbii trăiesc în libertate până la 18 – 20 de ani și ating o greutate de până la 300 de kilograme. Este adaptat zonelor montane, dar poate fi regăsit și în zonele de deal. În ultimele decenii a fost reintrodus și in zonele de câmpie”, ne explică reprezentanții Romsilva, regia de stat din subordinea Ministerului Mediului.
Regia administrează și fonduri cinegetice, cum ar fi cel din Suceava, unde sunt aproape 2.000 de cerbi și căprioare.
Legea vânătorii, Legea 407/2006, stabilește și explică destul de clar că această activitate nu are un scop recreativ sau exclusiv sportiv, ci este „un element al managementului cinegeticțional – detaliat prin termeni precum „efectiv optim” și „cote de recoltă”, ceea ce subliniază rolul ei în „menținerea echilibrului populațional și prevenirea pagubelor la mediu, agricultură și siguranța publică”.
Și organizațiile de protecție a mediului sunt de acord că vânătoarea, în sensul originar și legal al activității, este o activitate ecologică, de protecție a naturii.
„WWF România nu a fost implicată în interzicerea vânătorii de căprior, de cerb sau ciută. Având în vedere că speciile sunt comune și pot provoca pagube pădurilor naturale și culturilor agricole, gestionarea activă sau eventualele restricții de vânătoare trebuie analizate la nivel local, pe baza unor principii solide și verificabile”, ne-a explicat Cristian Remus-Papp, WWF România.
„Susținem practicile de management al faunei bazate pe date științifice, care asigură ecosisteme sănătoase și un echilibru între specii, comunitățile locale și natură”, a mai adăugat acesta.
Scăparea legislativă
Însă, acest scop nobil al vânătorii este murdărit de multe dintre organizațiile de vânătoare sau de fondurile cinegetice care scot animalele la vânzare pentru a fi ucise. Cum? De exemplu, prin anunțuri în care viața unui cerb ajunge să coste și 3.000 de euro.
Organizațiile de mediu cred că uciderea cerbilor comuni și a cerbilor lopătari se face contra cost pentru că legislația din 2006 nu a mai fost actualizată.
Legile vânătorii impune ca fiecare ocol cinegetic, suprafață pe care trăiesc animale sălbatice, este dat în administrare unei asociații/organizații de vânători. Prevederile din 2006 aveau în vedere că membrii acestor organizații vor fi cei care vor vâna cotele aprobate anual de Ministerului Mediului.
Doar că, între timp, odată cu dezvoltarea turismului internațional, fondurile cinegetice și asociațiile de vânători scot viața animalelor pe care le pot împușca la vânătoare pentru alte persoane.
Altfel spus, fac profit dintr-o activitatea care ar fi trebuit să fie făcută în scopul protejării naturii și cu respectarea animalelor sălbatice.
Protejarea mediului a devenit comerț cu moartea animalelor
Cotele de vânătoare acordate anual de ministerul de resort au ajuns acum să însemne comerț cu moartea animalelor.
Iar cerbii – alături de urși, lupi, capre negre, căprioare și porci mistreți – au ajuns să fie scoși la vânzare înainte de a fi uciși.
Fondurile cinegetice și asociațiile de vânătoare cer celor pasionați, dar și amatorilor de vânătoare între 1.000 și 1.500 de euro, cu vârfuri rare de 3.000 de euro pentru uciderea unui cerb comun sau lopătar. Așa reiese din datele și anunțurile consultate de Green-Report.ro și pe care le vom prezenta în continuare.
La nivel național, miza financiară depășește zece milioane de euro pe sezon.
Exemple de oferte de vânătoare de cerb
Din anunțurile și paginile analizate de Green-Report se obzervă oferte / tarife publicate oficial pe site-urile asociațiilor (AJVPS / AVPS) sau pe site-uri comerciale de tip „hunting packages”.
Pe 18 iulie 2025, Complexul Cinegetic Vlăscuța-Stolnici anunță deschiderea oficială a sezonului de vânătoare pentru cerb carpatin, cerb lopătar și muflon în fondurile administrate de asociație.
Organizatorii avertizează că sezonul este în plină desfășurare și vânătorii interesați pot să contacteze administrația pentru detalii privind participarea și condițiile de vânătoare. 📍 Zona Vlăscuța-Stolnici, România.
Pe siteul AJVPS Timiș este listată secțiunea “Perioade de vânătoare” pentru 2025 în care apare cerb lopătar mascul, trofeu, cu sezon de trofeu între 10 octombrie – 1 decembrie și un preț orientativ de 3.000 EUR pentru cerb lopătar cu trofeu.
Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Iași oferă în 2025 pachetul standard de organizare vânătoare pentru cerb carpatin în fondurile pe care le administrează, cu tarife clare pentru perioada sezonului.
Costul pachetului de bază este de 1.315 euro per vânător, incluzând organizare și asistență în teren. Contactul și rezervările se pot face prin formularul de pe siteul asociației
Pe siteul romania-hunting.com, există secțiuni dedicate pachetelor de vânătoare pentru cerb comun și cerb lopătar în România. Deși pagina nu are anunț explicit de sezon 2025, oferă detalii despre oferirea acestor pachete și cum se poate solicita un cost de vânătoare cu serviciile incluse (autorizații, ghid, transport etc.).
Cele două tipuri de comerț cu viața cerbilor
Ofertele de vânătoare se împart în două tipuri:
A. Oferte „pe piesă / pe trofeu”
Aici intră tarifele pe masă de trofeu sau pe categorie, uneori cu grile destul de sofisticate. AVPS Condor afișează o grilă pentru cerb comun și cerb lopătar cu tarife crescătoare și adaosuri per unitate (ex. adaos la fiecare 10 g peste un prag), plus reguli pentru rănit / nerecuperat și foc greșit.
La fel, huntinginromania.com listează prețuri diferențiate pe tranșe de masă de trofeu pentru cerb carpatin (cerb comun) și cerb lopătar, plus penalități standard (rănit/nerecuperat, foc greșit). Acestea sunt oferte „de tip meniu”: dacă știi ce vrei (sau ce estimezi), poți aproxima bugetul.
B. Pachete de organizare
AVPS Iași are un pachet explicit „Pachet Organizare Vânătoare Cerb Carpatin” la 1.315 EUR/vânător, descris ca pachet pentru vânători externi, cu elemente incluse (organizare și servicii).
Tot AVPS Iași publică separat tariful de organizare pe zi (50 EUR/zi/vânător) și ce include (permis temporar, asistență tehnică etc.).
În aceeași logică, romania-hunting.com descrie servicii și taxe suplimentare (permis temporar, pregătire trofeu etc.) într-o pagină dedicată cerbului comun.
Estimarea afacerii de vânătoare a cerbilor
„Vânătoarea unui cerb lopătar matur, peste 3 ani, costă cel mai mult. Asta pentru că un cerb lopătar este cel mai important trofeu. Nu fiecare cerb din cota de peste 8.000 de anul acesta este vânat contra cost. Unele exemplare, mai mici, sunt vânate de membrii organizațiilor de vânătoare în schimbul cotizațiilor anuale”, ne explică Ioan Vladimir, vânător profesionist și membru al unei asociației de gen.
„Cu toate acestea, se poate spune că un cerb comun poate aduce 1.000 de euro dacă este este vânat organziat, iar un cerb lopătar ajunge ușor la 3.000 de euro”, ne mai spune acesta.
Rezultă astfel că toți cei peste 8.200 de cerbi comuni și cerbi lopătari care pot fi vânați până în mai 2026 constituie o afacere de minimum 10 milioane de euro.
Top 10 fonduri cinegetice ca număr de exemplare care pot fi vânate de cerb comun, conform ordinul de ministru 1.540/2025.
- Banloc – jud. Timiș – 65
- Păușa – jud. Bihor – 60
- Balta – jud. Arad – 55
- Chiselet – jud. Călărași – 55
- Petriș – jud. Arad – 45
- Remetea – jud. Harghita – 45
- Oșand – jud. Bihor – 40
- Foieni – jud. Satu Mare – 40
- Balc – jud. Bihor – 40
- Adea – jud. Arad – 38
Top 10 fonduri cinegetice ca număr de exemplare care pot fi vânate de cerb lopătar, conform ordinul de ministru 1.540/2025.:
- Socodor – jud. Arad – 195
- Seaca – jud. Olt – 146
- Râtul Pilu – jud. Arad – 135
- Adea – jud. Arad – 60
- Lunca Holumburi – jud. Arad – 60
- Pîncota – jud. Arad – 60
- Balta – jud. Arad – 45
- Oșand – jud. Bihor – 40
- Goroniște – jud. Bihor – 35
- Sâmpetru Gheduș – jud. Arad – 32
Cum se vânează legal cerbii în România
Sezonul actual de vânătoare la cerb a început în luna iulie 2025, conform perioadelor tradiționale din legislația cinegetică, diferite în funcție de specie și categorie (selecție sau trofeu).
„Practic, vânătoarea nu este liberă, ci se desfășoară strict în intervalele aprobate anual, în baza cotelor stabilite de stat”, ne explică Tudor Puteriti, reprezentantul unui fond de vânătoare din Gorj.
„Cerbii pot fi vânați doar în fondurile cinegetice care au primit cotă și doar după emiterea autorizațiilor individuale”,
ne mai spune acesta.
România este împărțită aproape integral în fonduri cinegetice. Acestea nu presupun deținerea terenului, ci dreptul de a gestiona fauna sălbatică.
Vânătoarea este organizată de gestionarii fondurilor și poate fi practicată fie de membrii acestora, fie de alți vânători care plătesc și primesc autorizație legală.
Vânătoarea de cote
Fără cotă, chiar dacă cerbul este prezent pe teren, vânătoarea este ilegală.
Acest sistem face ca vânătoarea de cerb să fie una dintre cele mai reglementate activități din mediul rural românesc.
Cadrul legal general este Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, care stabilește principiile de bază: cine administrează fauna, cine poate vâna și în ce condiții.
Pentru sezonul actual, cotele de vânătoare valabile până în luna mai 2026 sunt stabilite prin Ordinul 1540/2025 al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Ordinul aprobă, în anexe detaliate, numărul maxim de cerbi comuni și cerbi lopătari care pot fi recoltați, defalcat pe județe și fonduri cinegetice.
La nivel național, ordinul aprobă mii de exemplare pentru cele două specii, dar distribuția este inegală: unele județe concentrează cele mai mari cote, în timp ce altele au cote foarte mici sau zero.
Cum se stabilesc cotele de vânătoare
Cotele se stabilesc teoretic pe baza evaluării efectivelor. Gestionarii fondurilor cinegetice estimează anual câți cerbi există pe fiecare fond și raportează datele către autorități.
Aceste evaluări sunt comparate cu așa-numitul „efectiv optim” –
numărul de animale pe care habitatul îl poate susține fără degradări sau pagube excesive.
Spre exemplu, din vara anului trecut și până în mai 2026 se pot vâna aproape 200 de cerbi pe fondurile cingetice ale Direcției Silvice Romsilva din Suceava, conform Ordinului 1.540/2025 Ministerului Mediului.
Din datele obținute de la reprezentanții Romsilva Suceava rezultă că „în fondurile cinegetice gestionate de Direcția Silvica Suceava exista o populație estimata de aproape 1.870 de cerbi și ciute, femela cerbului”.
Diferența dintre efectivul estimat și cel optim, ajustată cu natalitatea și mortalitatea naturală, stă la baza propunerii de cotă.
Ministerul centralizează aceste propuneri și emite ordinul final.
În practică, sistemul este frecvent contestat, tocmai pentru că evaluarea faunei sălbatice rămâne o estimare, nu un recensământ exact.
Numărul de cerbi care poate fi vânat până în mai 2026
Conform Ordinului 1.540/2025 și al anexelor sale, din toamna anului trecut și până în mai se pot vâna 8.233 de cerbi loptătari și cerbi comuni. Pe specie, repartizarea se face astfel:
- Cerb comun: 6.882
-
Cerb lopătar: 1.351
Distribuția cotelor de recoltă arată diferențe majore între județele României în ceea ce privește vânătoarea de cerbi.
Cerbul comun este vânat în special în zonele montane și submontane, unde habitatul îi este favorabil.
Cele mai mari cote se regăsesc în:
- Bihor (702 cerbi comuni),
- Arad (625),
- Mureș (545)
- și Harghita (512),
- urmate de Călărași (451),
- Suceava (405)
- și Covasna (393).
Aceste județe concentrează nucleul vânătorii de cerb comun din România.
În schimb, cerbul lopătar are o distribuție diferită, fiind asociat mai ales cu zone de câmpie și silvostepă.
De departe, Aradul domină, cu 678 de cerbi lopătari scoși la vânătoare, urmat de Olt (192), Bihor (119), Harghita (75) și Timiș (75). Alte județe cu cote semnificative sunt Giurgiu (53) și Ilfov (38).
Datele arată însă și o realitate mai puțin discutată: există județe fără cote sau cu cote aproape simbolice.
În mai multe zone, precum Dolj, Galați, Brăila sau Teleorman, cerbul comun lipsește complet din cotele aprobate. În altele arii, cerbul lopătar nu apare deloc.
Această hartă inegală reflectă diferențele de habitat, densitate a populațiilor și strategii locale de management cinegetic.
Repartizarea cotelor de vânătoare pe județe
- Cote de recoltă pe județe – România
- Alba: 182 cerbi comuni, 6 cerbi lopătari
- Argeș: 64 cerbi comuni, 40 cerbi lopătari
- Arad: 625 cerbi comuni, 678 cerbi lopătari
- Bacău: 109 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
- Bihor: 702 cerbi comuni, 119 cerbi lopătari
- Bistrița-Năsăud: 108 cerbi comuni, 4 cerbi lopătari
- Brăila: 2 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
- Botoșani: 4 cerbi comuni, 28 cerbi lopătari
- Brașov: 250 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
- Buzău: 171 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
- Cluj: 99 cerbi comuni, 2 cerbi lopătari
- Călărași: 451 cerbi comuni, 14 cerbi lopătari
- Caraș-Severin: 140 cerbi comuni, 1 cerbi lopătari
- Constanța: 114 cerbi comuni, 1 cerbi lopătari
- Covasna: 393 cerbi comuni, 2 cerbi lopătari
- Dâmbovița: 20 cerbi comuni, 4 cerbi lopătari
- Dolj: 0 cerbi comuni, 18 cerbi lopătari
- Galați: 0 cerbi comuni, 4 cerbi lopătari
- Giurgiu: 136 cerbi comuni, 53 cerbi lopătari
- Gorj: 230 cerbi comuni, 4 cerbi lopătari
- Hunedoara: 294 cerbi comuni, 7 cerbi lopătari
- Harghita: 512 cerbi comuni, 75 cerbi lopătari
- Ilfov: 2 cerbi comuni, 38 cerbi lopătari
- Ialomița: 23 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
- Iași: 14 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
- Mehedinți: 70 cerbi comuni, 11 cerbi lopătari
- Maramureș: 134 cerbi comuni, 1 cerbi lopătari
- Mureș: 545 cerbi comuni, 16 cerbi lopătari
- Neamț: 114 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
- Olt: 2 cerbi comuni, 192 cerbi lopătari
- Prahova: 53 cerbi comuni, 10 cerbi lopătari
- Sibiu: 209 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
- Sălaj: 38 cerbi comuni, 8 cerbi lopătari
- Satu Mare: 119 cerbi comuni, 12 cerbi lopătari
- Suceava: 405 cerbi comuni, 1 cerb lopătar
- Tulcea: 35 cerbi comuni, 3 cerbi lopătari
- Timiș: 177 cerbi comuni, 75 cerbi lopătari
- Teleorman: 2 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
- Vâlcea: 155 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
- Vrancea: 165 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
- Vaslui: 14 cerbi comuni, 0 cerbi lopătari
Diferența dintre cerbul comun și cerbul lopătar
Cerbul comun (Cervus elaphus) este cea mai mare specie de cerb din România și simbolul zonelor montane și submontane. Trăiește în păduri întinse, are nevoie de teritorii mari și este cunoscut pentru perioada de boncănit din toamnă.
Cerbul lopătar (Dama dama) este mai mic, mai adaptabil și apare frecvent în zone de câmpie, lunci și terenuri agricole fragmentate. Are un comportament mai gregar, formând uneori grupuri mari.
Diferențele de habitat și comportament fac ca cele două specii să fie gestionate diferit, inclusiv prin cote distincte și distribuții teritoriale diferite.
