Un studiu revoluționar folosește filtrele de poluare pentru a descoperi peste 1.100 de specii, deschizând o nouă eră în monitorizarea naturii
Filtrele de poluare, o sursă neașteptată de informații despre viața sălbatică
Într-o premieră mondială, oamenii de știință din Marea Britanie au transformat o tehnologie folosită de decenii pentru monitorizarea calității aerului într-un instrument inovator pentru supravegherea biodiversității.
Filtrele instalate în orașe și zone rurale pentru captarea particulelor poluante au surprins, în mod neașteptat, urme microscopice de ADN ambiental (eDNA) provenit de la plante, insecte și animale.
Această descoperire a făcut posibilă realizarea primului sondaj național de biodiversitate bazat pe ADN-ul din aer.
Ce este ADN-ul ambiental și de ce este revoluționar?
ADN-ul ambiental reprezintă fragmentele microscopice de material genetic pe care organismele le lasă în mediul înconjurător – în aer, apă sau sol – fără ca acestea să fie capturate sau văzute direct.
Analiza eDNA este deja folosită pentru monitorizarea speciilor acvatice sau pentru detectarea organismelor greu de observat, dar capturarea sa din aer reprezintă un salt major.
Folosind filtrele pentru poluare, care sunt deja amplu răspândite în toată țara, se poate obține o imagine detaliată a biodiversității fără a deranja mediul natural.
Joanne Littlefair, cercetătoare la University College London și membră a echipei de cercetare, explică fenomenul:
„Organismele își pierd în mod constant fragmente — celule moarte ale pielii, fire de păr sau pene, salivă, chiar și fecale sau urină.
O parte din acestea sunt purtate în aer și devin ADN ambiental, sau eDNA.”
Acest proces face posibilă capturarea urmelor genetice din aer, oferind o fereastră unică spre biodiversitatea din jurul nostru.
Biodiversitate surprinzătoare: peste 1.100 de specii detectate
Studiul, condus de cercetători de la University College London și York University, a colectat mostre de la 15 puncte diferite din Regatul Unit, acoperind atât centre urbane, cât și regiuni rurale izolate.
Rezultatele au fost uluitoare: în eșantioane au fost detectate peste 1.100 de specii diferite, de la fluturi și molii, până la plante și animale nocturne.
Printre acestea, 65 de specii de fluturi, inclusiv fluturele „gatekeeper”, cunoscut pentru habitatul său în regiunile temperate ale Marii Britanii.
Importanța metodei a fost și mai evidentă în cazul speciilor dificil de observat, precum aricii sau animalele invazive, care pot fi monitorizate mai eficient decât prin metodele clasice bazate pe observare directă.
Cât de departe poate ajunge ADN-ul în aer?
O descoperire surprinzătoare a fost că particulele de ADN ambiental pot călători pe distanțe considerabile, uneori până la 19 kilometri de sursa lor.
Aceasta înseamnă că filtrele de la un singur punct pot „prinde” urme genetice de la specii care trăiesc într-o arie mult mai largă.
Astfel, monitorizarea prin eDNA devine nu doar precisă, ci și eficientă din punct de vedere al costurilor și al acoperirii geografice.
Potențial global: cum poate schimba acest studiu protecția naturii în întreaga lume
Folosirea rețelelor existente de monitorizare a poluării aerului pentru supravegherea biodiversității ar putea revoluționa metodele clasice de conservare a mediului. În loc să depindem doar de observații directe, de camere sau capturi, putem folosi tehnologia eDNA pentru a obține date neinvazive și continue, într-un mod scalabil.
Într-un context global în care biodiversitatea este în declin alarmant și schimbările climatice amenință habitatele naturale, această metodă oferă un instrument suplimentar esențial pentru decidenți, ONG-uri și comunitățile locale.
Poate sprijini detectarea timpurie a speciilor invazive, monitorizarea populațiilor rare sau protejarea habitatelor critice.
Profesoara Elizabeth Clare, de la York University din Canada și membră a echipei de cercetare, a declarat: „Cred că acesta este doar începutul. Acum este posibil să realizăm măsurători la scară națională și continentală.
Nicio altă metodă nu poate atinge cu adevărat această acoperire geografică.”
Ce urmează pentru România și Europa?
Deși studiul s-a desfășurat în Marea Britanie, tehnologia are aplicabilitate largă și în România, unde poluarea aerului este o problemă majoră, dar biodiversitatea încă poate fi conservată dacă este monitorizată eficient.
Extinderea rețelelor de monitorizare a calității aerului și integrarea analizei eDNA poate oferi autorităților române un instrument modern pentru gestionarea naturii, în special în zonele protejate sau în ariile cu specii vulnerabile.
Această descoperire marchează un pas important în știința mediului: tehnologia destinată sănătății umane și monitorizării poluării devine un aliat prețios în lupta pentru protecția biodiversității.
Monitorizarea ADN-ului ambiental din aer poate deveni un standard global, revoluționând modul în care înțelegem și conservăm natura în secolul 21.
