Recent numit in functia de Guvernator al Deltei, Grigore Baboianu cere sprijinul ministrului Mediului pentru modificarea legii Rezervatiei. Pescuitul ilegal reprezinta doua treimi din ceea ce se prinde anual in Delta Dunarii, spune Grigore Baboianu.
Adevarul: Fostul ministru al Mediului, Attila Korodi, a spus ca sunteti un bun specialist pe biodiversitate, dar ca veti fi „mancat de rechini”.
Grigore Baboianu: Am sa fac absolut tot ce-mi sta in putinta pentru a-mi impune punctele de vedere legate de principalele prioritati: legea Rezervatiei, planul de management, clarificarea statutului juridic al terenurilor din Delta. Voi cheltui foarte multa energie. Daca voi realiza sau nu aceste lucruri, ramane de vazut.
Care sunt diferentele, la nivelul puterii de decizie, dintre functia de director executiv al ARBDD pe care ati avut-o ani la rand si functia de Guvernator?
Ca director executiv ma ocupam in special cu partea tehnica a fundamentarii deciziilor luate de Guvernator. Acum trec in registrul celalalt. Ca Guvernator, trebuie sa iau decizii bine fundamentate. Pe de alta parte, Guvernatorul are putere in demersurile pentru asigurarea unui cadru legal pus la punct in ceea ce priveste buna functionare a Administratiei. Aici voi avea cel mai mult de munca.
Proiectul de modificare a legii Rezervatiei sta pe cararile promovarii de patru ani si acest lucru vreau sa-l iau de la capat. Pentru asta voi cere sprijinul ministrului Mediului si al parlamentarilor. Va trebui sa le captez interesul. Iata, directorul executiv nu are aceasta putere. Guvernatorul este cel care bate la usile definitivarii cadrului legal.
Care este, in opinia dumneavoastra, cea mai mare problema a Deltei?
O problema importanta este legata de gestionarea deseurilor, care imbraca mai multe aspecte, de la educatie pana la capacitatea autoritatilor locale de a rezolva problema. Sigur ca rezolvarea problemei tine si de fonduri, personal sau echipament. Imaginea Deltei trebuie sa fie curata atat din punctul de vedere al salubritatii, cat si din punct de vedere arhitectonic.
Sper ca, odata cu aprobarea regulamentului de urbanism din noiembrie 2008, sa dispara constructiile care aduc imagini din toate regiunile tarii. Ma gandeam ca Administratia sa dea un certificat de apartenenta la traditiile zonei caselor care pastreaza traditia. Vom incerca sa facem o actiune de identificare a acestor constructii si sa le promovam drept exemplu. Va fi un prim pas.
Cum veti evita transformarea Deltei intr-o tinta pentru turismul de masa?
O vom evita in perimetrul din afara localitatilor. Turismul de masa este o sursa foarte importanta de venituri pentru populatia locala, dar impunand reguli, stabilind traseele de circulatie si mijloacele de transport admisibile, conditiile de deplasare.
Vrem sa stabilim zonele care au o capacitate de suport mai mare pentru vizitatori, eliminand din traseele turistice locurile care au un grad ridicat de vulnerabilitate si care ar trebui sa fie protejate. Saptamana viitoare voi avea o intalnire in acest sens cu operatorii din zona Deltei, pentru a face un preambul la sezonul care se anunta.
Cati turisti pot veni in Delta in sezon?
O intrebare foarte buna, la care am cerut si eu raspuns de fiecare data cand am participat la elaborarea unor strategii privind turismul din Delta. La ora actuala, nu stim cati turisti suporta Delta Dunarii. Institutul National pentru Turism a facut un studiu prin anii ’90, care a tinut seama mai mult de lungimea litoralului – in Delta Dunarii avem un litoral de circa 164 km – si de cati oameni ar putea sta pe litoral, simplificand lucrurile.
Pe baza acestor criterii, se estima o capacitate de circa doua milioane de turisti. Dar specialistii ar trebui sa aprecieze in primul rand un grad de vulnerabilitate, iar aici e o chestie de ecologie, de biologie, si sa aprecieze gradul de agresivitate al vizitatorilor, care e foarte mult dependent de factori ca educatia sau perioadele de timp in care se fac vizitele. Se pare ca e destul de dificil de facut o astfel de apreciere… sau nu e considerat un obiectiv foarte important si a scapat. Nici Strategia Nationala de Turism nu abordeaza aceasta problema.
De ce nu grabiti dumneavoastra demersurile pentru realizarea unui studiu?
Anul trecut, Liviu Mihaiu (fostul Guvernator al Deltei – n.r.) a avut o intalnire cu directorul Organizatiei Mondiale a Turismului si a obtinut promisiunea ca va putea atrage o consultanta in acest domeniu. Fie voi relua contactul cu aceasta organizatie, fie voi solicita un studiu finantat din bugetul national sau prin programele operationale de la Ministerul Turismului, ca aceasta problema sa fie rezolvata.
Pericolul nu este inca destul de mare. 150.000 de turisti inregistrati anul trecut reprezinta inca un numar redus, daca ar fi sa compar cu arii protejate din Europa, de 20 de ori mai mici decat zona Deltei si in care se inregistreaza anual doua milioane de vizitatori. Dar stiu, difera gradul de civilizatie…
Referitor la resursa piscicola, cat se pescuieste intr-un an?
Pana in 2005, ARBDD gestiona resursa piscicola. In baza planului de management, solicitam Institutului Deltei Dunarii o evaluare anuala a potentialului recoltabil de peste, care se facea pe baza raportarii agentilor economici si a determinarilor in teren facute de specialistii Institutului. Obtineam in fiecare an starea resursei pisicole si disponibilul pentru exploatare comerciala. Un potential de circa 9.000 de tone de peste anual era impartit in circa 4.500 de tone catre pescuitul comercial, vreo 2.500 de tone catre pescuitul familial si diferenta era alocata celorlalte vietati.
Sunt convins ca in Delta exista un declin al pescariei, generat de o gestionare necorespunzatoare a acestei resurse. Daca ne-am lua dupa cantitatea raportata oficial, de 3.000 de tone pe an, am putea sa declaram ca resursa piscicola este periclitata. In realitate, aceasta cifra se ajusteaza de multe ori cu 60% in plus, procent provenit din pescuitul ilegal. Ar trebui sa avem un studiu cu privire la resursele naturale, sa stim care este disponibilul de extragere prin activitati economice si sa redimensionam aceste activitati.
De ce a fost preluata gestionarea resursei piscicole de catre Administratia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, in 2005?
Exista o singura logica. Daca Romsilva are toate padurile din tara in administrare, inclusiv pe cele din Delta Dunarii, atunci e normal ca si Ministerul Agriculturii sa gestioneze toate resursele de peste din Romania. Insa aceasta gestionare se putea face nuantat.
Carte de vizita
-Grigore Baboianu are 59 de ani, este divortat si are un copil.
-Este membru al Partidului Democrat Liberal.
-Incepand cu anul 1996 a ocupat postul de director executiv in cadrul Administratiei Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” (ARBDD).
-In anul 2000 a fost suspendat din functie, din cauza unui scandal legat de acuzatii de frauda.
-Revine in anul 2003 ca director executiv in ARBDD, post pe care il ocupa pana in februarie 2009, cand este numit guvernator al ARBDD.
-In 2004 a mai fost propus pentru postul de guvernator din partea Partidului Democrat.
-Inainte de a fi director executiv in ARBDD a facut parte din Institutul National de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunarii“. Inginer piscicol de profesie, Baboianu este doctor in stiinte piscicole.
