Peste 750.000 de tone de deseuri care ar putea fi valorificate ajung din casele bucurestenilor direct la gropile de gunoi din jurul orasului. Lipsa infrastructurii si a educatiei aduna laolalta in pubela bucuresteanului ciorba si tocanita, cartonul de la cutia de pantofi si petul de la apa minerala.
Capitala genereaza anual 1.500.000 tone de gunoaie. Depozitarea deseurilor se face si in mod salbatic, pe linia de centura sau pe terenurile virane, chiar si din afara Bucurestiului, potrivit directorului adjunct al Directiei Utilitati Publice din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, Magda Iuga.
“Teoretic, Municipalitatea nu are o groapa a ei. Groapa Glina, arhicunoscuta, e in administrarea Primariei Popesti-Leordeni, groapa Iridex din zona Chitila este construita si administrata de societatea Iridex, iar cea de la Vidra se afla pe raza Ilfov”, precizeaza Iuga. Toata lumea din Bucuresti e nemultumita pentru ca orasul este infect, potrivit lui Iuga.
Tocanita sta in calea reciclarii
“De ce? Pentru ca soferul care sta intr-o masina, si nu in orice fel de masina, arunca chistocul de tigara si ambalajul de la tigari pe geamul masinii. La fel fac si pietonii. Arunca pe unde apuca sau, daca arunca in containere, o fac fara a-i interesa ce scrie pe acestea”, spune Iuga.
In pubela bucuresteanului se gasesc in mod frecvent deseuri alimentare. Se pare ca populatia nu constientizeaza inca faptul ca resturile de mancare distrug materiale care, dupa colectare, ar putea fi valorificate.
In 2007, s-au colectat 25.000 de tone de hartie si carton, dar cantitatea putea fi dubla. “Un ambalaj de hartie care a intrat in recipientul cu deseuri menajere nu mai poate fi recuperat. Aruncam foarte multe alimente la cos. Ciorba care nu se mai consuma se arunca in pubela, desi nu este corect, pentru ca nu este deseu menajer”, spune Magda Iuga.
„Marea Debarasare”… de hartie
Legislatia care transpune directiva europeana privind obiectivele de valorificare a deseurilor ne obliga sa reciclam cel putin 60% din ambalajele de hartie si carton introduse pe piata. Din acest motiv, Primaria Capitalei a realizat un studiu pentru colectarea selectiva a acestui tip de deseuri in Bucuresti.
“Vrem sa implementam un sistem unitar de colectare a deseurilor de hartie si carton, pentru ca suntem constransi de angajamentele asumate de Romania, odata cu aderarea la Uniunea Europeana, sa ajungem la procente destul de mari de reciclare si colectare selectiva. Cum cantitatea deseurilor de hartie si carton a crescut in ultimii ani, aceasta este prima componenta pe care trebuie sa incepem sa o valorificam la adevaratul ei potential”, precizeaza Iuga.
Programul de colectare a hartiei se va desfasura pe principiul colectarii deseurilor electronice. “Vom amenaja puncte speciale unde cetateanul poate aduce cartonul; acolo unde se poate, stiti foarte bine cum stam cu spatiile in Capitala si n-ar fi cazul sa le ocupam mai mult decat este necesar.
Varianta cea mai usoara de a convinge populatia, totusi, este stabilirea unei zile in care operatorii de salubritate sa treaca pe la casele oamenilor si sa ridice deseurile, la fel ca in cazul «Marii Debarasari».
Pentru informare, vom pune fluturasi in cutiile postale, anunturi la avizierele asociatiilor de locatari si pe strazile unde sunt case individuale”, a mai spus Magda Iuga.
Trebuie sa convingem oamenii sa colecteze selectiv, pentru ca suportul lor asigura reusita acestui program
Magda Iuga
specialist in cadrul Primariei Capitalei
Colectare selectiva, fara recompensa
Este necesar ca populatia sa constientizeze importanta colectarii selective, chiar daca aceasta nu este benefica din punct de vedere financiar.
“Oamenii trebuie sa inteleaga ca nu trebuie sa faca asta pentru o recompensa. Este incomod, intr-adevar, sa pui deseurile separat, in pungi diferite, stiind ca nu primesti nimic in schimb. Primesti insa un mediu mai putin poluat. Am constatat ca la copii, mai ales in ciclul primar, educatia de mediu prinde foarte bine.
In cadrul programelor-pilot facute in unitatile de invatamant, copiii au fost cei mai receptivi la aceasta initiativa. Problema gestionarii deseurilor si a respectului pentru operatorii de salubritate trebuie sa plece de la generatiile noi, pentru ca e mai greu sa convingi adultii”, ne-a mai spus reprezentantul Primariei Capitalei.;
1,5- milioane de tone reprezinta cantitatea de deseuri menajere pe care le genereaza in fiecare an Bucurestiul
270- de mii de tone de hartie ajung la gropile de gunoi, fara a fi valorificata, in timp ce cantitatea de hartie reciclata este de numai 25.000 de tone
48- la suta din ambalajele introduse pe piata vor trebui sa fie reciclate pana in 2010
Strategie pentru gestionarea deseurilor
Pana in 2010, Capitala trebuie sa dezvolte sisteme de colectare selectiva pentru toate tipurile de deseuri, astfel incat sa mareasca procentul de reciclare si valorificare a acestora.
In caz contrar, Municipalitatea va fi sanctionata. Din acest motiv, la inceputul anului 2009, Primaria Capitalei va publica prima strategie pentru managementul deseurilor din Capitala.
Peste 20 de ani, situatia va fi altfel
“Cei de la primaria din Viena spuneau ca in 20 de ani au determinat oamenii sa colecteze selectiv. Noi va trebui sa facem asta putin mai repede, pentru ca se apropie termenul de gratie.
Acum patru ani, cand am inceput sa facem amplasamente, eram destul de incantati, am pus cate trei recipienti inscriptionati, colorati, dar in momentul in care am ridicat capacul, continutul nu corespundea nici pe departe inscriptionarii de pe tomberon. Trebuie, in primul rand, alocate fonduri de la administratia centrala pentru promovarea colectarii selective in mass-media. Eu sunt constienta ca peste 20 de ani situatia va fi altfel si la noi”, ne-a spus Iuga.
De asemenea, incepand cu anul viitor, Municipalitatea va pregati un studiu de fezabilitate care sa arate ce tip de tratament trebuie aplicat deseurilor produse in municipiul Bucuresti. Ulterior, vor fi construite, in maximum zece ani, sisteme de incinerare a gunoiului, pentru fiecare celula a depozitelor de deseuri din Capitala.
“Suntem obligati sa venim cu sisteme nepoluante, adica instalatiile respective trebuie sa indeplineasca conditia «poluare zero»”, a mai precizat Magda Iuga.
