Chiar dacă România se află pe lista statelor cu risc scăzut de producere a incendiilor de pădure, conform European Forest Fire Information System (EFFIS) având în vedere situația metorologică din prezent și prognozele pentru perioada următoare, ministrul mediului Barna Tánczos a solicitat autorităților responsabile să adopte măsuri pentru prevenirea incendiilor, precum și pentru pregătirea tehnică, în cazul în care intensitatea acestui fenomen va crește.
”Cu toate că suntem într-o regiune cu risc scăzut de incendii forestiere, tendința pe care am văzut-o în ultimii ani este îngrijorătoare. Anul trecut, de exemplu, am avut 627 de incendii forestiere, mult peste media ultimilor 30 de ani. Chiar dacă vorbim despre 5152 hectare afectare, adică 0,08% din totalul de 6,592 milioane de hectare de fond forestier câte are România, tendința de creștere e una clară și direct proporțională cu efectele schimbărilor climatice. Însă pagubele nu se traduc numai în hectare de pădure. Incendiile degajă cantități mari de CO2 în atmosferă, iar norii de fum afectează calitatea aerului pentru comunitățile din zonă. În plus, multe dintre aceste incendii se produc în arii protejate – în situri Natura 2000 sau în parcuri naționale și naturale – unde ele pot afecta habitate și ecosisteme întregi. Iar pagubele produse mediului se traduc, în final, în costuri financiare și de sănătate pentru fiecare dintre noi și mai ales pentru generațiile tinere”, a explicat ministrul mediului.
Potrivit datelor Ministerului Mdiului, Apelor și Pădurilor, din totalul de 627 de incendii de pădure în 2020, 487 s-au produs din cauza incendierilor intenționate de pajiști, pășuni sau miriști, înainte de intrarea în vegetaţie sau la ieșirea din vegetație, în zilele fără precipitaţii. Aceste arderi sunt scăpate de sub control din cauza intensificărilor locale de vânt, iar autorii incendierilor sunt, de cele mai multe ori, neidentificați.
