Acordul ONU pentru Marea Liberă a intrat în vigoare sâmbătă, 17 ianuarie, după ce a fost ratificat de peste 80 de state. Tratatul introduce, pentru prima dată, reguli obligatorii pentru protejarea apelor internaționale, care acoperă aproximativ două treimi din suprafața oceanelor și concentrează cea mai mare parte a biodiversității marine.
Marea Liberă reprezintă cel mai vast habitat al planetei și aproximativ jumătate din suprafața Terrei.
Până acum, aceste ape aflate dincolo de limita de 200 de mile marine de la țărm nu erau sub jurisdicția niciunui stat și erau guvernate de acorduri fragmentate, insuficiente pentru protecția ecosistemelor.
Intrarea în vigoare a Acordului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice marine în zone aflate în afara jurisdicției naționale schimbă acest cadru.
Tratatul a fost convenit în martie 2023, după aproximativ 15 ani de negocieri, și a devenit aplicabil după ce a fost ratificat de cel puțin 80 de state.
„Este esențial să ajungem la o ratificare globală pentru ca tratatul să fie aplicat eficient”, a declarat Rebecca Hubbard, directoarea High Seas Alliance.
De la angajamente politice la arii marine protejate
Unul dintre cele mai importante efecte ale acordului este posibilitatea creării unei rețele globale de arii marine protejate în apele internaționale.
Acest mecanism face posibilă aplicarea Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal, care prevede protejarea a cel puțin 30% din oceane până în 2030.
În prezent, doar aproximativ 8% din oceanele lumii sunt sub protecție formală.
Organizațiile de mediu estimează că, pentru atingerea obiectivului global, ar fi necesară desemnarea a peste 190.000 de arii marine protejate, inclusiv în Marea Liberă, unde presiunea activităților umane este în creștere.
Aplicarea tratatului permite depășirea fragmentării legislative și trecerea la o abordare integrată, preventivă și bazată pe dovezi științifice.
Evaluări de impact obligatorii pentru activitățile din larg
Acordul introduce obligații clare privind evaluarea impactului asupra mediului pentru activitățile planificate în apele internaționale.
Statele trebuie să identifice, să evalueze și să gestioneze efectele potențial semnificative asupra ecosistemelor marine.
Procedurile includ:
- criterii științifice comune;
- transparență;
- participarea publicului;
- acces la informație.
Rezultatele evaluărilor vor fi partajate printr-un mecanism internațional, menit să sprijine cooperarea științifică și luarea deciziilor informate.
„Sperăm ca acordul să permită evaluări coerente ale impactului activităților care pot afecta viața marină”, a declarat Eva Hernández, coordonator pentru guvernanță ambientală la SEO BirdLife.
Economia albastră, adusă sub reguli comune
Tratatul include și mecanisme pentru împărțirea echitabilă a beneficiilor rezultate din economia albastră.
Aceasta acoperă activități precum:
- pescuitul;
- transportul maritim;
- energia offshore;
- utilizarea resurselor genetice marine în biotehnologie și cercetare.
Pentru prima dată, exploatarea resurselor genetice marine din apele internaționale este legată de obligații de cooperare, schimb de informații și beneficii împărțite între state, inclusiv cele fără acces direct la ocean.
Mineritul submarin rămâne în afara tratatului
Acordul nu reglementează exploatarea mineralelor de pe fundul mării. Această responsabilitate rămâne în sarcina Autorității Internaționale pentru Fundul Mării, care gestionează mineritul în apele internaționale.
„Acordul este ambițios, dar are limite clar definite”, a subliniat Adam McCarthy, expert în politici oceanice și reprezentant al organizației Greenpeace. Acesta se referă la faptul că tratatul nu reglementează mineritul submarin.
Organizațiile de mediu avertizează că mineritul submarin rămâne
„una dintre cele mai mari amenințări pentru ecosistemele adânci, cu riscuri ireversibile pentru biodiversitate”.
România, printre primele state care au ratificat acordul
România a semnat tratatul pe 20 septembrie 2023 și l-a ratificat pe 4 iunie 2025. A devenit una dintre primele țări care au finalizat acest proces.
Ratificarea permite României să participe activ la implementarea acordului și la deciziile privind ariile marine protejate din apele internaționale.
China, Brazilia și Japonia se numără printre statele care au aderat recent la acord.
Alte țări, precum Statele Unite, India sau Argentina, au semnat tratatul, dar nu l-au ratificat încă. Iar Marea Britanie și Australia ar putea finaliza aderarea în perioada următoare.
În cazul Statelor Unite, aplicarea acestuia depinde de aprobarea Congresului SUA.
COP pentru Marea Liberă
Pentru punerea în aplicare a acordului va fi creată o Conferință a Părților (COP), alături de un organism științific și tehnic, un comitet pentru implementare și conformitate și structuri specializate.
Acestea vor colabora cu organismele care reglementează pescuitul, transportul maritim și alte activități oceanice.
Potrivit High Seas Alliance, prima COP dedicată Mării Libere ar putea avea loc la sediul ONU din New York, în a doua jumătate a anului 2026 sau la începutul lui 2027, și este văzută ca punctul de lansare al proceselor de implementare.
Un test major pentru multilateralism
Susținătorii tratatului subliniază importanța sa într-un context geopolitic tensionat.
State maritime și fără ieșire la mare, dezvoltate și în curs de dezvoltare, au susținut documentul ca soluție comună pentru protejarea oceanelor.
„Este un moment major nu doar pentru guvernanța oceanelor, ci și pentru multilateralism”, a afirmat Rebecca Hubbard.
La rândul său, Fabienne McLellan, directoarea OceanCare, consideră că adevărata provocare începe acum.
„Transformarea acestui succes diplomatic în acțiuni concrete este esențială pentru combaterea poluării cu plastic, a zgomotului subacvatic și a efectelor schimbărilor climatice”,
a transmis McLellan.
CITIȚI ȘI:
Tratatul global pentru oceane se apropie de intrarea în vigoare
Acordul istoric pentru protejarea mării libere a fost adoptat de ONU. De ce este important?
Au mai rămas 3 zile până la Gala Green Report: Ce proiecte au intrat în cursă
