Parlamentul European și Consiliul European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la proiectul de lege privind cultivarea OMG-urilor. Propunerea, încă sub rezerva confirmării de către plenul Parlamentului European, va oferi statelor membre posibilitatea de a interzice sau restricționa mai ușor cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor, chiar dacă, la nivel european, legea permite cultivarea plantelor modificate genetic. Varianta definitivă a legii va include și măsurile restrictive cerute de ecologiști. Greenpeace România salută acest acord, care constituie un pas important după patru ani de dezbateri, dar recomandă, în continuare, prudență pentru a preveni o eventuală explozie a OMG-urilor în statele care vor adopta aceste culturi.
Acest acord politic provizoriu care permite fiecărui stat european să interzică cultivarea OMG-urilor, integral sau doar în anumite zone de pe teritoriului său, din alte motive decât sănătatea și mediul, amenajarea teritoriului sau lupta împotriva risipei, pare, mai degrabă un compromis, deoarece lasă la latitudinea politicienilor decizia finală. „Societatea civilă este din ce în ce mai conșientă de pericolul pe care-l reprezintă organismele modificate genetic pentru mediu și sănătate, iar vocea ei se va face auzită, cu siguranță, și în cazul în care, în România, vor fi luate decizii de a se cultiva OMG-uri fără a fi evaluate riscurile”, a spus Alexandru Riza, reprezentant Greenpeace România.
Potrivit lui Alexandru Riza, printre amendamentele ce ar putea fi aduse acordului pe OMG se numără adoptarea anumitor măsuri restrictive de evaluare a riscului pe care-l prezintă cultivarea organismelor modificate: evitarea cazurilor de contaminare a culturilor ecologice sau convenționale cu OMG-uri, adoptarea unor măsuri de coexistență între culturile modificate genetic și cele convenționale sau prevenirea apariției accidentale, în alimentele prezente pe piață, a OMG-urilor.
Acordul pe OMG-uri se află în sertarele Uniunii Europene din 2010, iar, în primăvara acestui an, patru țări se opuneau cultivării de plante modificate genetic pe teritoriul lor. Minoritatea care făcea opoziție – Germania, Marea Britanie, Franța și Belgia – a dispărut însă, în martie 2014, odată ce Marea Britanie s-a raliat ideii de compromis ca fiecare stat să decidă singur dacă va cultiva sau nu OMG-uri, argumentând că ”nu există motive pentru a întârzia accesul OMG pe piețele europene”.
”Acest acord înseamnă un pas important după patru ani de dezbateri intense pe această temă. Am încredere deplină că acest acord de principiu va fi aprobat în mod oficial în următoarele săptămâni de către Parlamentul European și de către Consiliu și le va permite statelor membre să înceapă exercitarea capacităților extinse de a decide asupra cultivării OMG-urilor din primăvara lui 2015”, a spus Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară.
Potrivit presei franceze, odată cu această decizie, Uniunea Europeană „deschide poarta” cultivării organismelor modificate genetic pe teritoriul său. Iar dacă acordul va fi validat de Comisia de Mediu a Parlamentului European, în 15 decembrie și aprobat în ianuarie 2015, de plenul Parlamentului European, țările UE vor putea să cultive din 2016 și alte OMG-uri, în afară de MON 810.
În prezent, singurul tip de OMG, admis pentru cultivare în UE este porumbul MON810. Opt țări – Franța, Germania, Luxemburg, Austria, Ungaria, Grecia, Bulgaria și Polonia – l-au interzis după ce Comisia Europeană l-a autorizat pentru cultivare. Nu și România, care nu doar a permis cultivarea porumbului, ci a și aprobat-o prin lege în arii protejate.
Citește și:
PE a votat pentru a da țărilor membre dreptul legal de a interzice cultivarea de OMG
Greenpeace: În România încă există culturi ilegale de soia modificată genetic
Sorin Minea: Importurile de soia modificata genetic trebuie interzise
