Primul studiu care inventariază construcțiile hidroenergetice la nivel european arată că râurile sunt deja extrem de fragmentate din cauza a peste 21.000 de baraje hidroenergetice. Alte 8.700 se află în stadiul de planificare, deși legislația UE ar trebui să limiteze construcția de noi hidrocentrale.
Râul Bâsca Mare, Buzău. Foto: Green Adventure
2.500 (28%) din totalul construcțiilor hidroenergetice planificate se află în arii protejate, marea majoritate în parcuri naționale și situri Natura 2000, cum se poate vedea și în harta realizată de WWF. Astfel de exemple sunt și construcțiile hidroenergetice de pe râul Jiu, din Parcul Național Defileul Jiului și râul Răstolița.
Studiul evidențiază, de asemenea, o creștere alarmantă a numărului de microhidrocentrale, care distrug iremediabil natura, în timp ce produc foarte puțină energie. Având în vedere că o treime din speciile europene de pești de apă dulce sunt în prezent amenințate cu dispariția – barajele hidroenergetice având un impact major în acest sens – râurile europene și biodiversitatea lor nu pot face față presiunii și mai multor hidrocentrale, apreciază organizațiile.
„Solicitat de WWF, RiverWatch, GEOTA și EuroNatur, studiul oferă dovezi clare ale eșecului guvernelor statelor membre UE de a proteja râurile și biodiversitatea, demonstrând ignorarea flagrantă a legilor europene privind protecția apei și a naturii”, au transmis cei de la WWF.
Potrivit studiului, barajele hidroenergetice distrug râurile și mediul înconjurător, contribuind serios la pierderea biodiversității, în special a speciilor de apă dulce. Hidrocentralele schimbă fluxul natural al unui râu, blochează rutele de migrație ale peștilor – care afectează stocurile de pește și supraviețuirea speciilor vulnerabile – și captează sedimente care protejează malurile și delta împotriva inundațiilor și creșterii nivelului mării.
În conformitate cu Directiva Cadru privind Apa a UE (DCA), statele membre trebuie să se asigure că toate râurile sunt sănătoase până în 2027. Barajele hidroenergetice reprezintă un obstacol major pentru atingerea acestei ținte. Mai sunt șapte ani și, la nivel european, 60% din râuri nu sunt încă sănătoase.
„Impactul DCA a fost redus prin modul slab în care a fost pusă în aplicare, prin verificările și controalele slabe și prin abuzul de scutiri, adesea în beneficiul agriculturii și industriei nesustenabile. Noile proiecte hidroenergetice sunt adesea construite indiferent de principiul de nedeteriorare din lege, fără a se solicita excepții de la aplicarea obiectivelor DCA – chiar și atunci când există dovezi că hidrocentrala ar degrada și mai mult sănătatea râurilor”, se mai arată într-un comunicat WWF.
În Austria – una dintre țările cu cele mai multe amenajări hidroenergetice – sunt planificate 123 de instalații suplimentare. Dar un studiu recent a constatat că mai puțin de o treime din autorizațiile obținute pentru hidrocentrale erau în conformitate cu DCA.
În România, Hidroelectrica, principalul producător și furnizor de energie din România a început un proiect hidroenergetic complex pe râul Jiu, cu autorizații obținute înainte ca România să fie stat membru UE, continuând timp de 14 ani fără să respecte legislația europeană. Proiectul ar fi urmat să capteze 85% din debitul Jiului pe toată lungimea Defileului, dar a fost oprit de ONG-uri. Hidroelectrica a reluat în august 2019 demersurile pentru acest proiect care, deși în prezent este sistat, dar nu este abandonat definitiv.
Râul Bâsca Mare, Buzău. Foto: Green Adventure
Un alt râu, Răstolița, riscă să fie distrus complet din cauza unui proiect hidroenergetic amplu al aceluiași investitor: în amonte de baraj cursul său ar fi înlocuit cu un lac de acumulare, iar în aval ar fi secat. Alte două râuri ar fi captate, iar apa din acumulare ar fi derivată prin munte printr-o conductă de 8,5 km până la centrală, de unde ajunge direct în râul Mureș.
„Proiectul nu respectă legislația europeană care protejează natura și apa – Directiva Habitate și Directiva Cadru privind Apa, și prevede un debit minim de apă, doar strictul necesar pentru nevoile umane”, subliniază WWF.
„Populațiile de specii de apă dulce scad de două ori mai repede față de speciile terestre sau marine – iar barajele hidroenergetice reprezintă o presiune majoră. Europa are un instrument juridic puternic în Directiva Cadru Apă a UE, dar aplicarea de către Comisia Europeană este slabă, iar punerea în aplicare de către statele membre este și mai slabă. UE nu poate pretinde că își concentrează eforturile pentru biodiversitate fără să includă acest instrument ecologic cheie în Pactul Verde European. Trebuie să investească în implementare și control, să oprească abuzul de scutiri/ derogări și să spună nu creșterii numărului de construcții hidroenergetice în Europa”, spune Andreas Baumüller, Coordonatorul departamentului de resurse naturale la biroul de politici publice al WWF.
Protest pentru salvarea râului Bâsca Mare
Râul Bâsca Mare, Buzău. Foto: Green Adventure
La sfârșitul lunii august a avut loc în județul Buzău un protest, organizat de Green Adventure, cu scopul conștientizării pericolului în care se află râul Bâsca Mare. Hidroelectrica desfășoară acolo un proiect hidroenergetic de aducțiune care ar presupune devierea râului printr-un tunel și distrugerii naturii, începând din zona Surduc până la Nehoiașu.
Cursul râului Bâsca Mare traversează o zonă protejată Natura 2000, iar în apele râului sunt prezente patru specii de pești protejate la nivel european.
